WSJ: Tot mai mulți israelieni pun sub semnul întrebării moralitatea războiului din Gaza. Cel mai cunoscut romancier israelian în viață vorbește despre “genocid”

Tot mai mulți israelieni protestează față de războiul din Gaza, invocând situația umanitară gravă și punând sub semnul întrebării moralitatea conflictului, potrivit unui editorial Wall Street Journal.

Dor Eilon a ținut în mâini, pentru prima dată, un poster cu un copil palestinian subnutrit din Gaza, la un protest anti-război organizat săptămâna trecută. Avocata în vârstă de 29 de ani s-a alăturat altor zeci de israelieni care au stat în liniște, în căldura verii, într-o piață din Tel Aviv, ținând în mână fotografii asemănătoare.

„Nu e moral să ignorăm asta”, spune Eilon, care a început să participe la protestele pentru eliberarea ostaticilor în urmă cu câteva luni, dar care acum simte o datorie să atragă atenția asupra suferinței locuitorilor din Gaza.

„De obicei împart autocolante și oamenii îmi zâmbesc. Acum, însă, se uită în altă parte.”

În ultimele săptămâni, tot mai mulți israelieni – inclusiv figuri publice proeminente – au cerut încetarea războiului din Gaza și au condamnat situația umanitară gravă din enclavă, marcând o schimbare în discursul public.

Majoritatea foștilor directori ai armatei israeliene, ai Mossadului, ai Shin Bet (agenția de securitate internă) și ai poliției au cerut duminică guvernului israelian să pună capăt războiului împotriva Hamas. Cauza a fost una justificată la început, au declarat aceștia, în urma atacurilor din 7 octombrie 2023. Dar acum a devenit lipsită de sens.

De luni de zile, sondajele din Israel arată că o majoritate a israelienilor – inclusiv din dreapta politică – își dorește încheierea războiului în schimbul eliberării ostaticilor. Însă condițiile dezastruoase din enclavă și criza alimentară tot mai gravă determină un număr tot mai mare de oameni să conteste conflictul din motive morale, iar Israelul devine tot mai izolat pe plan internațional.

Jurnalele de știri difuzate seara includ tot mai frecvent mărturii ale palestinienilor din Gaza despre suferința din zonă. Fotografii cu victimele din Gaza sunt acum mai vizibile în spații publice, cum ar fi la proteste.

Peste 1.000 de artiști israelieni de renume au provocat agitație semnând o petiție prin care cer încetarea uciderii copiilor și civililor din Gaza. Potrivit autorităților sanitare din Gaza, care nu precizează câți dintre morți erau combatanți, o mare parte dintre cei aproximativ 60.000 de oameni uciși în război au fost minori.

Conducătorii principalelor universități din Israel au cerut autorităților să facă mai mult pentru a permite intrarea unor cantități adecvate de alimente în Fâșia Gaza.

Cel mai cunoscut romancier israelian în viață, David Grossman, precum și un fost director adjunct al agenției de spionaj Mossad, au numit războiul genocid — o calificare adoptată, pentru prima dată, și de două organizații israeliene pentru drepturile omului.

Analiștii spun că disponibilitatea tot mai mare a israelienilor de a vorbi deschis despre moralitatea războiului este legată de întrebările tot mai frecvente privind dacă Israelul își mai poate atinge obiectivul de a distruge Hamas și de a elibera ostaticii, după aproape doi ani de lupte.

Deși Hamas a fost slăbit semnificativ, gruparea este în continuare capabilă să ducă un război de gherilă, iar 20 de ostatici israelieni rămân în captivitate, alături de rămășițele a altor 30.

Negocierile pentru încetarea focului sunt în impas, iar mulți israelieni cred că premierul Benjamin Netanyahu prelungește războiul pentru a-și asigura supraviețuirea politică — acuzație pe care acesta o respinge.

„Având în vedere ceea ce se întâmplă, este nevoie să ne facem auzită vocea — o voce a valorilor, a compasiunii”, a declarat Eyal Sher, directorul Festivalului Israelului, care a contribuit la organizarea petiției semnate, în ultimele zile, de peste 1.000 de artiști și muzicieni israelieni. Este pentru prima dată când un grup atât de numeros de figuri culturale își exprimă opoziția față de război.

Unii israelieni au reacționat împotriva petiției. Unul dintre cei mai populari cântăreți din țară, rănit în timp ce lupta în Gaza ca rezervist, i-a acuzat pe semnatari că răspândesc minciuni.

Eilon, protestatara din Tel Aviv, alături de alți activiști, a fost uneori confruntată de trecători care le-au spus că ar trebui să le fie rușine pentru că răspândesc minciuni despre oameni care mor de foame în Gaza.

Sondajele arată, de asemenea, că preocuparea tot mai mare pentru suferința din Gaza se regăsește în principal în rândul israelienilor din zona politică de stânga și centru, potrivit lui Tamar Hermann, sociolog și cercetător principal la think tank-ul Israel Democracy Institute din Ierusalim. Un nou sondaj realizat de institutul condus de Hermann, la sfârșitul lunii iulie, a arătat că 79% dintre evreii israelieni nu se simt personal afectați de relatările despre foametea și suferința palestinienilor din Gaza.

Însă o analiză detaliată a rezultatelor scoate la iveală diferențe marcante în funcție de orientarea politică: 70% dintre evreii israelieni de stânga și 32% dintre cei afiliați centrului au declarat că se simt personal afectați de aceste relatări, comparativ cu doar 6% dintre cei de dreapta.

„Există o diferență foarte mare între tabere”, a spus Hermann. „Este, într-adevăr, ca și cum nu ar fi vorba despre aceeași opinie publică. Sunt oameni care gândesc complet diferit.”

Este semnificativ faptul că alegătorii din dreapta spectrului politic, care formează baza de susținători a lui Netanyahu, și-au schimbat foarte puțin poziția. Valul recent de apeluri emoționale pentru încheierea războiului nu a reușit, până acum, să convingă guvernul israelian să își schimbe direcția. Totuși, unii analiști spun că simplul fapt că situația gravă din Gaza a ajuns să fie discutată public arată că aceasta nu mai poate fi ignorată.

„Am trecut de la o etapă în care, pur și simplu, nu vedeam nimic despre ce se întâmplă în Gaza, la o etapă de discurs public — oamenii vorbesc despre asta”, chiar dacă nu sunt de acord, arată Eran Halperin, profesor de psihologie la Universitatea Ebraică din Ierusalim. „Este o schimbare foarte importantă.”

Până de curând, pe principalele posturi de știri din Israel aproape că nu apăreau imagini grafice cu palestinieni uciși în Gaza sau relatări despre suferința lor, așa cum se întâmplă frecvent în presa internațională din întreaga lume.

Acest lucru începe acum să se schimbe. După ce emisiunea sa a difuzat un segment despre modul în care foametea din Gaza este reflectată la nivel global, prezentatoarea de știri Yonit Levi a șocat mulți telespectatori afirmând că imaginea negativă a Israelului nu este rezultatul unui eșec de diplomație publică, ci al unui „eșec moral”, așa cum l-a numit ea.

În ultimele săptămâni, grupuri de protestatari au organizat manifestații în fața studioului Channel 12, cel mai popular post de televiziune din Israel, unde lucrează și Yonit Levi, cerând ca suferința din Gaza să fie reflectată în mod corespunzător.

Între timp, tot mai mulți jurnaliști din presa mainstream încep să relateze despre palestinienii din Gaza și chiar să adopte poziții critice față de acțiunile Israelului.

„Este un cutremur în comparație cu ceea ce se difuza înainte, dar în același timp este o mișcare minusculă, infimă, dacă te uiți la realitatea de pe teren și la cum este acoperită în alte părți ale lumii”, spune Ayala Panievsky, cercetătoare în domeniul media la City St. George’s, University of London.

Studiul ei a arătat că, din peste 700 de materiale difuzate de Channel 12 în primele șase luni de război, doar patru au menționat victime civile în Gaza. Channel 12 a refuzat să comenteze.

În ultimele săptămâni au avut loc și mai multe proteste împotriva războiului organizate de arabii israelieni, care reprezintă aproximativ 20% din populația țării.

Deși sondajul realizat de Tamar Hermann a arătat că 86% dintre arabii israelieni sunt personal afectați sau profund afectați de situația umanitară din Gaza, acest grup a rămas în mare parte tăcut până de curând, din cauza reacției dure a autorităților israeliene față de orice manifestare de sprijin pentru Gaza, inclusiv pe rețelele sociale.

„Situația a fost foarte dificilă din cauza agresivității poliției, arestărilor, interogatoriilor și intimidării oricui încerca să-și arate solidaritatea sau să protesteze împotriva războiului și foametei din Gaza. Oamenii erau foarte speriați”, explică Amir Badran, 53 de ani, membru al consiliului local din Jaffa, care a contribuit la organizarea unui protest împotriva războiului, la care au participat zeci de arabi și evrei.

O schimbare a avut loc în urmă cu aproximativ două săptămâni, începând cu proteste locale, a spus el, exprimându-și speranța că mai mulți oameni li se vor alătura.

„Oamenii au izbucnit, pur și simplu, pentru că nu mai puteau ține în ei”, a declarat Badran.