OCDE: 4 din 10 elevi români nu stăpânesc competențele de bază. Abandonul școlar rămâne ridicat, în special în zonele rurale și defavorizate

Deși România a făcut pași importanți pentru a-și extinde sistemul educațional, diferențele dintre mediul rural și cel urban rămân foarte mari, atât în ceea ce privește participarea la școală, cât și rezultatele obținute de elevi – arată cel mai recent Raport OCDE privind Educația, prezentat marți, la Academia Română.

Potrivit documentului, înscrierea în sistemul educațional este sub media OCDE la toate nivelurile, în special în cazul educației preșcolare și a învățământului secundar superior. Copiii din mediul rural au șanse mult mai mici să ajungă la grădiniță, să termine liceul sau să urmeze studii superioare.

Potrivit OCDE, adulţii din zonele rurale participă, de asemenea, la cursuri de formare într-o proporţie mai mică de jumătate faţă de cei din mediul urban.

4 din 10 elevi nu ating competențele minime
Conform evaluării PISA, aproape 40% dintre elevii români nu au competențe de bază la citire și științe, iar 50% au rezultate slabe la matematică. Rata abandonului școlar este alarmantă: unul din patru elevi părăsește școala înainte de finalizarea liceului. Problemele sunt și mai acute în școlile rurale mici, din comunități defavorizate.

În timp ce o minoritate de elevi români ating niveluri de excelenţă comparabile cu cele ale colegilor lor din alte ţări europene şi OCDE, mult mai mulţi abandonează şcoala fără a stăpâni competenţele de bază necesare pentru a participa pe deplin în societate. Conform Programului OCDE pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor (PISA), aproape 4 din 10 elevi au performanţe sub nivelul de competenţă de bază la citire şi ştiinţe, iar cinci din zece la matematică. Bazele slabe ale învăţării contribuie la un abandon şcolar ridicat, aproape unul din patru elevi abandonând şcoala înainte de finalizarea învăţământului secundar superior. Provocările sunt deosebit de acute în şcolile rurale mici care deservesc comunităţi defavorizate, se menţionează în analiză.

Comunitatea romă – printre cele mai afectate
Raportul atrage atenția și asupra comunității rome, care este suprasolicitată în zonele rurale și care se confruntă cu cele mai mari rate de abandon școlar și cu acces limitat la orice formă de educație.

Guvernul a început reforme, dar e nevoie de mai mult
OCDE recunoaște că România a făcut unele progrese: s-au direcționat investiții către reducerea abandonului școlar, s-a consolidat formarea profesorilor, iar statul încearcă să coreleze mai bine educația cu piața muncii prin programe duale.

Totuși, provocările rămân majore. Pentru ca aceste reforme să funcționeze, România trebuie să:

• Reconsidere modul de finanțare a educației, cu accent pe învățământul timpuriu și primar;
• Crească accesul în zonele rurale, inclusiv prin implicarea angajatorilor locali în formarea profesională;
• Dezvolte politici coerente între ministere pentru reducerea sărăciei și sprijinirea familiilor vulnerabile.

Concluzia OCDE: România trebuie să transforme expansiunea sistemului educațional într-o educație de calitate, accesibilă tuturor copiilor – indiferent unde s-au născut.

Ministrul Educației, Daniel David: În zona învăţământului liceal suntem în Epoca de piatră, nici măcar Evul Mediu

România se află în Epoca de piatră, “nici măcar” în Evul Mediu în zona de învăţământ liceal, a susţinut, marţi, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, la lansarea raportului OCDE “Educaţie şi competenţe în România – evaluarea OCDE a politicilor naţionale în domeniul Educaţiei”.

27 May 2025, 11:29 (actualizat 27 May 2025, 12:10)

Consolidarea sprijinului pentru a ajuta elevii vulnerabili să depăşească barierele legate de cerere, inclusiv barierele financiare şi administrative şi accesul limitat la informaţii, ar fi un pas important pentru a permite tuturor cursanţilor să profite din plin de oferta extinsă, completează OCDE.

Astfel, abordarea potenţialelor provocări în implementarea educaţiei şi formării profesionale duale în zonele rurale, unde şcolile se pot confrunta cu dificultăţi în oferirea unei programe de învăţământ diverse şi în implicarea angajatorilor, va fi “esenţială” pentru a asigura că modelul funcţionează pentru toate comunităţile.

Analiza identifică trei domenii principale în care România ar putea învăţa din dovezile şi experienţa OCDE pentru a profita la maximum de aceste schimbări în materie de guvernanţă.

Aceasta sugerează ca ţara să reconsidere modelul general de finanţare a Educaţiei, prin reprioritizarea cheltuielilor publice către anii de învăţământ timpuriu şi primar, prin atragerea de finanţare privată şi prin creşterea eficienţei cheltuielilor.

De asemenea, oferă recomandări cu privire la modul în care România ar putea accelera eforturile de modernizare a arhitecturii de guvernanţă a Educaţiei, cu scopul de a găsi un echilibru mai bun între responsabilitate şi autonomia instituţională.

Raportul OCDE recunoaşte paşii pozitivi făcuţi pentru îmbunătăţirea colaborării interministeriale, în special în ceea ce priveşte politicile şi competenţele, şi sugerează căi de valorificare a acestor eforturi şi de a ajuta România să dezvolte un cadru de politici intersectoriale mai coerent pentru a promova obiectivele naţionale privind dezvoltarea copilului, reducerea sărăciei şi ocuparea forţei de muncă a femeilor.