Plan de reforme pe hârtie, guvern încă incert. Ce promite Cabinetul Veștea

România are, deocamdată, un program de guvernare, nu și un Guvern. Premierul desemnat Adrian Veștea a depus în Parlament un document de aproape 80 de pagini, care promite reducerea deficitului, reformarea instituțiilor statului, investiții mari în infrastructură și aderarea la OCDE.

Miza este însă votul de învestitură. Fără o majoritate clară în Parlament, toate măsurile rămân, pentru moment, intenții trecute pe hârtie.

Programul oferă prima imagine asupra direcției în care ar merge un eventual Cabinet Veștea. România are de redus deficitul bugetar, de accelerat absorbția fondurilor europene și de dus la capăt reformele asumate prin PNRR, pentru a nu pierde miliarde de euro.

Deficitul, prima urgență

Punctul central al programului este reducerea deficitului bugetar, estimat la aproximativ 6,2% din PIB. Guvernul propus își asumă continuarea consolidării fiscale până în 2028, prin controlul cheltuielilor statului și creșterea eficienței în colectarea taxelor.

Obiectivul este dificil: România trebuie să găsească echilibrul între măsurile de austeritate, investițiile publice și presiunea tot mai mare asupra bugetului.

ANAF, Antifrauda și Vămile, scoase din influența politică

Una dintre promisiunile cele mai concrete vizează reforma ANAF, a Direcției Antifraudă și a Vămilor. Instituțiile ar urma să fie reorganizate, inspectorii să fie evaluați după indicatori de performanță, iar controalele să fie filmate cu bodycam-uri.

Miza este uriașă, în condițiile în care România are unul dintre cele mai mari decalaje de colectare a TVA din Uniunea Europeană. Programul promite o administrație fiscală mai puțin vulnerabilă la influențe politice și mai eficientă în lupta cu evaziunea.

Companiile de stat, sub presiunea rezultatelor

Cabinetul Veștea promite restructurarea companiilor de stat, în special a celor din energie și transporturi. Subvențiile ar urma să fie acordate doar în baza unor obiective clare, iar managerii să fie selectați pe criterii profesionale.

Programul vorbește despre limitarea numirilor politice, reducerea risipei și introducerea unui management corporativ real în companiile unde statul a acumulat, de ani de zile, pierderi și datorii.

Autostrăzi, cale ferată și bani pentru apărare

Pe lista investițiilor prioritare apar marile proiecte de infrastructură: A1, A0, A7, A8 și coridoarele feroviare. În paralel, România ar urma să folosească programul european SAFE pentru investiții de aproximativ 16,7 miliarde de euro în apărare, industrie militară și infrastructură strategică.

Programul promite păstrarea ritmului de lucru la proiectele mari, dar și reorganizarea unor companii din transporturi, precum TAROM, ROMATSA, RAR și Aeroportul Otopeni.

Fondurile europene, cursă contra cronometru

O altă prioritate este absorbția banilor europeni. Programul recunoaște că rata actuală de absorbție este de doar 31,49% și promite accelerarea proiectelor finanțate prin PNRR și prin politica de coeziune.

Ținta este evitarea pierderii fondurilor disponibile și finalizarea jaloanelor restante. Pentru România, acesta poate fi unul dintre cele mai importante teste ale următorului guvern.

Aderarea la OCDE, proiectul de țară

Poate cel mai ambițios obiectiv este aderarea la OCDE. Echipa lui Adrian Veștea prezintă acest proiect drept cea mai importantă țintă strategică a României după aderarea la NATO și Uniunea Europeană.

Argumentul este că intrarea în organizație ar putea crește încrederea investitorilor, îmbunătăți ratingul de țară și reduce costurile de finanțare ale statului. Pentru asta însă, România trebuie să livreze reforme reale, nu doar angajamente.

Deocamdată, toate aceste măsuri sunt doar promisiuni. Programul există, însă guvernul trebuie mai întâi să treacă de Parlament. Următoarele zile vor arăta dacă documentul devine foaia de parcurs a României pentru următorii ani sau rămâne proiectul unui Cabinet care nu a reușit să strângă suficiente voturi.