Statele Unite nu au prezentat iniţiative anti-fentanil în cadrul Comisiei ONU pentru Stupefiante

Administraţia preşedintelui american Donald Trump nu a prezentat niciun proiect de rezoluţie de combatere a traficului de fentanil la cea mai importantă reuniune a ONU privind drogurile, care începe luni la Viena, în pofida faptului că lupta împotriva acestui opioid a fost principala justificare a liderului de la Casa Albă pentru impunerea de tarife Mexicului, Canadei şi Chinei, informează duminică EFE.

În timpul administraţiei americane anterioare a democratului Joe Biden, SUA au prezentat numeroase iniţiative Comisiei ONU pentru Stupefiante, cel mai înalt organism multilateral de politică în materie de droguri, axate în principal pe consolidarea controlului internaţional al precursorilor chimici pentru fabricarea fentanilului şi a altor narcotice sintetice.

Anul trecut, secretarul de stat american Antony Blinken a participat la întâlnire şi a cerut mai multă unitate internaţională pentru a lupta împotriva drogurilor sintetice, cum ar fi opiaceele, al căror consum este principala cauză de deces în SUA în grupa de vârstă 18-45 de ani.

În 2023, supradozele au ucis aproape 110.000 de persoane în SUA, iar majoritatea deceselor au fost cauzate de fentanil, un analgezic sintetizat pentru prima dată în 1960 în scopuri medicale şi fabricat ilegal de organizaţii infracţionale.

Blinken a cerut, de asemenea, ţărilor să se alăture “Coaliţiei Globale pentru Ameninţările Drogurilor Sintetice” condusă de Washington, care reuneşte peste 150 de ţări, şi a anunţat o donaţie de 170 de milioane de dolari pentru a lupta împotriva ameninţării narcoticelor la scară globală.

Această donaţie contrastează cu reducerile drastice ale contribuţiilor administraţiei Trump la programele internaţionale de asistenţă pentru dezvoltare care, potrivit secretarului general al ONU, Antonio Guterres, vor afecta şi programele antidrog.

Absenţa oricărui proiect de rezoluţie din partea SUA după ani de activitate intensă în domeniu este izbitoare, potrivit mai multor surse consultate de EFE.

O sursă diplomatică, care a solicitat anonimatul, a declarat că absenţa iniţiativelor SUA nu este atât de surprinzătoare având în vedere dispreţul arătat de administraţia Trump faţă de forurile multilaterale. O altă sursă, care a cerut de asemenea, să îşi menţină anonimatul, a spus că este probabil să existe o perioadă de tranziţie şi că administraţia Trump încă îşi recalibrează politicile internaţionale privind drogurile.

Întâlnirea care începe luni la Viena, şi care va dura până vineri, se concentrează anul acesta pe proliferarea drogurilor sintetice, care sunt mai uşor de produs şi mai greu de urmărit decât cele de origine vegetală.

Boom-ul acestor droguri este atribuit de Consiliul Internaţional de Control al Stupefiantelor (INCB) uşurinţei mai mari de producţie şi transport, precum şi posibilităţii de sustragere de la controalelor legale prin modificarea formulei chimice a substanţelor.

“Cheltuielile operaţionale sunt mai mici din cauza flexibilităţii geografice a unităţilor de producţie, din cauza globalizării (…), pentru că este mai uşor să achiziţionezi şi să sintetizezi substanţe chimice şi pentru că există mai multe oportunităţi de diversificare”, explică în raportul său anual INCB, un organism independent al ONU care asigură respectarea tratatelor internaţionale privind drogurile.

Printre proiectele de rezoluţie care urmează să fie dezbătute în comisie se remarcă cel prezentat de Columbia care, având în vedere creşterea producţiei, traficului şi consumului de droguri în întreaga lume, propune revizuirea politicilor internaţionale actuale.

Ca un pas concret, proiectul de rezoluţie al Columbiei propune crearea unui grup de experţi independenţi a căror sarcină este de a efectua o revizuire aprofundată a sistemului internaţional de control al drogurilor şi de a prezenta recomandări anul viitor pentru a îmbunătăţi situaţia.

Columbia este una din ţările care a cerut în mod clar o schimbare în politicile internaţionale privind stupefiantele, declarând “războiul împotriva drogurilor” un eşec.

Surse diplomatice au explicat pentru EFE că proiectul de rezoluţie nu convinge nici măcar statele deschise la reformă şi că, dacă va merge mai departe, rezoluţia va fi mult diluată ca limbaj şi obiective.

De ani de zile există o diviziune profundă între ţări precum Iran, Rusia şi China, precum şi statele arabe, care susţin politici dure şi blochează posibilele reforme, şi altele, cum ar fi Uniunea Europeană, Canada, Mexic şi Columbia, printre altele, care susţin o abordare mai puţin punitivă şi bazată pe sănătatea publică.

În absenţa unor reforme globale din cauza absenţei consensului la nivel internaţional, tot mai multe state decid să încerce soluţii care încalcă tratatele, cum ar fi legalizarea consumului de canabis.