România are nevoie urgentă de centre pentru tratarea îndelungată a adolescenţilor şi tinerilor dependenţi de droguri

Medicii se confruntă cu tot mai multe cazuri și atrag atenția că efectele pe termen lung pot fi devastatoare pentru cei care consumă substanţe halucinogene de la 12 -14 ani. ONG-urile la care sună tot mai mulţi părinţi să ceară ajutor pentru copiii lor cer acelaşi lucru: aceşti tineri să fie trataţi şi susţinuţi.

Ioana: Am crescut într-o familie stabilă, cu principii sănătoase, ai mei mi-au oferit cam tot ce am vrut eu. Firul acesta fericit s-a rupt la 21 de ani, în anul trei de facultate, când împreună cu prietenul meu am început să consum heroină. Am consumat timp de cinci ani.

Cand nu a mai avut bani de heroina, Ioana, acum in varsta de 26 de ani, a inceput sa consume etnobotanice.

Ioana: Ajunsesem la modul să spun că iubesc drogul respectiv, am început să consum cât mai des, automat s-a instalat și dependența.

Relația cu familia s-a deteriorat masiv, a ajuns pe stradă și după trei zile sub cerul liber, fără bani, mâncare, apă, s-a produs declicul și a cerut din nou ajutorul apropiaților. Așa a ajuns într-un centru, iar acum se concentrează doar pe vindecare.

Ioana: De atunci am simțit așa o pace și o liniște că am putut să vin în locul acesta, să găsesc acești oameni minunați care să mă ajute să mă fac bine. Am încercat să iau totul ușor, pas cu pas, să-l las pe Dumnezeu să intre în viața mea.

România are nevoie reală şi rapidă de centre dedicate tratării pe termen lung a persoanelor cu adicţii. Există doar câteva astfel de centre, puse pe picioare de ONG-uri.

GEORGIANA DRĂGAN MOLDOVEANU, director centru de fete, Teen Chalenge România: Problema este la o amplitudine cum nu a fost niciodată. Realitatea este că oamenii ăștia au nevoie de locuri în care să meargă, să fie ajutați într-un mod susținut. Bineînțeles, sunt spitalele care oferă tratament de dezintoxicare, dar după perioada de dezintoxicare este nevoie de un proces terapeutic pe termen mai lung.

Singurul centru de stat pentru cei cu adicţii funcţionează la Câmpina. A fost înfiinţat tot cu ajutorul unui ONG, Asociaţia Zi de Bine.

IRINA MINESCU, psihiatru de copii şi adolescenţi, manager al Spitalului de Psihiatrie Voila, Câmpina: Îngrijorător este, cel puţin în ultima lună, vârsta copiilor care vin la noi. Avem acum un grup de nouă copii care au 14 ani. La 14 ani să ştiţi că alcool, inclusiv alcool, etnobotanice, canabis şi din gama stimulantelor. Ne confruntăm cu prezentări din ce în ce mai multe şi din toate zonele ţării.

Cei care nu întrerup imediat consumul de substanţe halucinogene se expun unor pericole majore.

RADU ȚINCU, medic primar ATI şi toxicologie: O vârstă de consum de la 12, 13 ani, când sistemul nervos central nu și-a încheiat dezvoltarea. Vorbim de tulburări neurocognitive, cu afectarea capacității intelectuale.

În România, vârsta medie de debut în consumul de substanţe periculoase este de 13 ani, potrivit rapoartelor Agenţiei Naţionale Antidrog. În acest an a fost adoptată o lege care stabileşte că în perioada următoare statul trebuie să înfiinţeze opt centre regionale pentru tratarea celor dependenţi de droguri.