Iranienii participă la turul doi al alegerilor prezidențiale. Este aşteptată o prezenţă scăzută la urne. „Oamenii simt că nu au putere, așa că devin indiferenți”

Iranienii votează astăzi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. În turul doi se confruntă parlamentarul reformist Masud Pezeshkian și fostul negociator pentru programul nuclear iranian, Saeed Jalili. Totul, pe fondul unei prezențe scăzute la vot, despre care criticii spun că reflectă opoziția față de Republica Islamică.

Cei doi candidați oferă viziuni diferite asupra perspectivelor țării lor, concentrându-se pe întrebarea dacă sancțiunile au prins Iranul în capcană sau sunt doar o pârghie occidentală stricată care nu mai poate provoca daune economiei.

Pe de o parte, este Saeed Jalili, apropiat timp de două decenii de centrele de putere și de liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei, în vârstă de 85 de ani, și, pe de altă parte, Masoud Pezeshkian – un reformist străin cu un farmec subtil.

Jalili spune că Iranul a ocolit sancțiunile. Pezeshkian și contracandidatul său, fostul ministru de Externe Javad Zarif, susțin că sancțiunile înseamnă că Iranul a fost ocolit.

Campania lui Jalili a folosit uriașa moschee Imam Khomeini Mosalla pentru evenimentul său final – un miting cinematografic hi-tech. Din atmosferă, ar fi fost greu de știut că, în primul tur al alegerilor de acum o săptămână, doar 39 % dintre alegători au votat.

Videoclipuri ale campaniei lui Jalili difuzate pe șase ecrane uriașe au dat impresia unui lider care este lăudat oriunde merge, în timp ce mini-dronele au transmis imagini din mulţime, în timp ce celebrități au cântat în lauda lui Jalili, inclusiv o actriță care a susținut că hijab-ul conferă putere femeilor.

S-au cântat cântece tradiționale și s-au scandat sloganuri în semn de laudă pentru Qassem Suleimani, fostul lider al forței Quds a Gardienilor Revoluției, ucis în Irak de americani. Mulțimea a agitat lanternele telefoanelor atunci când a fost anunțată că Jalili este pe drum și, în momentul în care pe unul dintre ecrane s-a putut vedea pentru prima dată o șuviță din părul alb al lui Jalili.

În discursul său, el a afirmat că rezultatul alegerilor nu va afecta Iranul doar pentru patru ani, ci posibil pentru 40, prezentându-și rivalul ca pe un om care nu are încredere în propria națiune și atacând în mod repetat afirmația lui Pezeshkian potrivit căreia țara este prinsă într-o cușcă.

“Națiunea nu își vede țara ca pe o cușcă, ci, asemenea martirului Suleimani, vede țara ca pe un sanctuar. Inamicul știe că această națiune este un creator de civilizație și că obține ceea ce dorește și poate deveni un model pentru lume. Inamicul admite că Iranul este cea mai puternică țară din regiune și că, dacă sute de rachete sunt trase asupra Israelului, inamicul nu îndrăznește să răspundă.”

Chirurg cardiolog și opozant al reprimării protestelor “Femei, viață, libertate!” după moartea lui Mahsa Amini, Pezeshkian știe că, dacă va fi ales, va intra pe un teren minat. El a mizat foarte mult pe integritatea sa personală pentru a încerca să-i convingă pe cei care se abțin de la vot că merită să voteze și că, în calitate de președinte, poate produce schimbări.

“Dacă, din orice motiv, nu îmi voi putea îndeplini angajamentele, mă voi retrage și voi cere oamenilor să își retragă voturile și nu voi mai participa la politică”, a promis Pezeshkian.

Susținătorii săi au afirmat pe rețelele de socializare că abținerea nu va duce decât la o cenzură online mai gravă, la mai multe fete bătute, la mai mulți profesori concediați și la mai multă migrație a tinerilor. “Cei care cred că trimit un mesaj prin neparticiparea la vot fac o greșeală. Dacă mesajul vostru ar fi fost menit să fie auzit de autorități, ar fi fost auzit până acum”, a spus unul dintre aceștia.

Dr. Ebrahim Mottaghi, decanul Facultății de Drept și Științe Politice de la Universitatea din Teheran, a declarat că el crede că Pezeshkian va câștiga “Este ca un domino, deoarece tot mai mulți oameni își dau seama, după primul tur de scrutin în care Pezeshkian a ieșit primul, că poate câștiga președinția”.

Khamenei a respins miercuri afirmațiile conform cărora o prezență la vot de 39% a fost o expresie a opoziției față de sistem. Explicația lui Mottaghi a fost mai subtilă: că Iranul se află într-o fază de tranziție. “La fel cum există o generație Z în SUA și Marea Britanie, aici există o nouă generație care critică totul și nu se poate potrivi cu modelele de politică și autoritate de aici”, a spus el.

“Ei trăiesc ca în romanul Străinul de Albert Camus, înstrăinați și indiferenți față de soarta lor. Generaţia Z din SUA sprijină Gaza pentru că autoritățile sprijină Israelul, dar generaţia Z de aici este indiferentă la uciderea și genocidul palestinienilor. Discursul nu se mai face prin intermediul moscheii sau al familiei, ci prin intermediul rețelelor sociale. Instagram este interzis în Iran, dar 90% dintre tineri îl folosesc. Aceasta a limitat coerența socială în întregul Orient Mijlociu”.

El a susținut că mulți alegători simt că votul lor nu face nicio diferență. “Ca în The Stranger, alegătorii simt că nu au puterea de a alege, așa că devin indiferenți”.