4 mai, Ziua naţională a inimii. Creștere alarmantă a numărului de afecţiuni cardiovasculare

Această zi a fost instituită în ţara noastră, în acord cu prevederile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. A fost introdusă în România, la 4 august 1996, în urma Sesiunii Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale, desfăşurată în primăvara aceluiaşi an. Marcarea acestei zile reprezintă un prilej de a atrage atenţia asupra creşterii alarmante a numărului de afecţiuni cardiovasculare.

România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate din Europa din cauza bolilor cardiovasculare (BCV), acestea reprezentând cauza principală a deceselor, cu peste 57-60% din totalul la nivel național.

În 2023, s-au înregistrat 600,8 decese la 100.000 de locuitori, conform Campaniei Naționale a INSP.

Statistici Cheie Boli Cardiovasculare România (Date 2023-2024):

Rată Mortalitate: Aproximativ 600,8 decese la 100.000 locuitori.

Procentaj Decese: Bolile cardiovasculare sunt cauza a peste 57% – 60% din totalul deceselor din România, situând țara pe primul loc în Europa, conform datelor din analiza INSP.

Context European: Rata mortalității este de peste \(2,5\) ori mai mare decât media Uniunii Europene.

Incidență Insuficiență Cardiacă: Aproximativ 45.000 de cazuri noi sunt diagnosticate anual, însemnând aproximativ 5 cazuri noi pe oră.

Internări: Peste 344.000 de pacienți sunt internați anual cu diagnostice legate de boli cardiovasculare.

Pe lângă marcarea Zilei naţionale a inimii, la data de 4 mai, România se alătură şi statelor care marchează Ziua mondială a inimii, la data de 29 septembrie a fiecărui an.

Factorii de risc nemodificabili includ: factorii genetici, genul, vârsta şi în unele clasificări antecedentele heredo-colaterale.

Factorii de risc modificabili pentru bolile cardiovasculare sunt strâns legaţi de stilul de viaţă şi de mediul inconjurator şi includ consumul de tutun şi produse conexe, stresul, tulburarile de somn, stilul de viaţă sedentar, consumul dăunator de alcool şi alimentaţia nesănatoasă. Hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, obezitatea şi hipercolesterolemia reprezintă, de asemenea, factori de risc importanţi pentru accidentul vascular cerebral (AVC) şi infarctul miocardic acut (IMA).

Specialistii INSP mai spuns că, între factorii de risc care se asociază cu bolile cardiovasculare, consumul de tutun a fost identificat ca fiind cel mai mare risc de sănatate evitabil.

Hipertensiunea arterială este principalul factor de risc pentru deces şi dizabilitate în regiunea europeană, fiind responsabil de aproape un sfert din decese şi 13% din dizabilităţi, această regiune având cea mai mare prevalenţă a hipertensiunii arteriale din lume.

Consumul excesiv de sare este principalul factor al hipertensiunii arteriale ;i, ulterior, al deceselor cauzate de bolile cardiovasculare, astfel încât reglementarea cantităţii de sare din alimentele procesate are potenţialul de a avea un impact pozitiv asupra sănătăţii.