13 februarie, Ziua Mondială a Radioului. Schimbările climatice, tema din acest an

În ciuda faptului că are peste 100 de ani, radioul este unul dintre cele mai populare mijloace de comunicare în masă din lume. Radioul salvează vieţi, spune poveşti, educă tineri, transmite ştiri, oferă un mijloc de recreere. Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care UNESCO a iniţiat Ziua Mondială a Radioului, iar ONU a avut prima transmisie de la sediul său, pe 13 februarie 1946.

Lumea întreagă marchează astăzi Ziua Mondială a Radioului. Sărbătoarea a fost instituită de UNESCO în 2012, ca semn de preţuire pentru una dintre cele mai mari realizări tehnologice ale umanităţii.

Primul semnal radio a fost trimis şi primit în 1895 în urma unui exepriment al inventatorului italian Guglielmo Marconi. El a construit un sistem care putea să transmită şi să primească semnale radio de la o distanţă de 3 km. Marconi a adus, de-a lungul timpului, nenumărate îmbunătăţiri acestei invenţii. În 1901 a reuşit să transmită un mesaj radio peste Atlantic, din Anglia până în Newfoundland.

„Alo, alo, aici Radio Bucureşti”! Sunt primele cuvinte care s-au auzit în eter, la 1 noiembrie 1928, in România, când s-a infiinţat postul naţional de radio, Societatea Română de Radiodifuziune de astăzi. Primele cuvinte au fost rostite de Dragomir Hurmuzescu, părintele radiofoniei româneşti.

1 noiembrie este ziua naţională a radioului în Romania, moment în care societatea organizează zilele porţilor deschise. Sute de vizitatori trec pragul studiourilor ca să-i cunoască pe realizatorii emisiunilor îndrăgite.

De Ziua Mondială a Radioului se atrage atenţia asupra importanţei acestui mijloc de comunicare şi sunt încurajate acţiuni de celebrare a radioului în parteneriat cu posturile de radio naţionale, regionale şi internaționale, organizaţii neguvernamentale, media şi ascultători.

Radioul şi schimbările climatice

În 2025, UNESCO propune pentru această zi tema „Radioul şi schimbările climatice” un apel pentru o mai mare audienţă și o mai mare implicare a fiecăruia dintre noi.

Ziua Mondială a Radioului 2025 sărbătorește numeroasele oportunități pe care le oferă radiodifuziunea pentru a evidenţia problemele legate de schimbările climatice.

2025 este un an crucial pentru schimbările climatice. În conformitate cu Acordul de la Paris, pentru ca omenirea să limiteze încălzirea globală la 1,5°C, emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să atingă nivelul maxim până cel târziu în acel an, înainte de a începe să scadă.

Pentru a sprijini posturile de radio în acoperirea jurnalistică a acestei probleme, Ziua mondială a radioului din 13 februarie 2025 va fi dedicată „Radioului și schimbărilor climatice”.

În era inteligenței artificiale, alături de rețelele sociale omniprezente, radioul de calitate este încă universal și popular, fiind considerat cel mai fiabil mijloc de comunicare. Dincolo de popularizarea conceptelor de mediu, prin difuzarea de informații verificate, independente de puterile economice, ideologice și politice, radioul poate influența percepția ascultătorilor asupra schimbărilor climatice și a importanței acordate acestui subiect. În direct, prin intermediul transmisiilor în direct sau la cerere, radioul poate contribui la formarea agendei publice, având potențialul de a influența afacerile publice.

Selectați cu atenție sursele de informare

În aceste dinamici, există o contribuție semnificativă a surselor de informare la definirea temelor de programare radio și a abordării editoriale. Sursele sunt indispensabile pentru colectarea și înțelegerea datelor climatice și științifice. Selectarea și prioritizarea temelor și încadrarea conținutului editorial vor fi în mare parte rezultatul acestor schimburi între surse și radiodifuzor.

Mai mult de jumătate dintre oamenii planetei spun că ascultă în fiecare zi radioul. În ţările sărace, unde doi din cinci oameni sunt analfabeţi, radioul reprezintă cea mai importantă sursă de informaţie.

În lume sunt mai mult de 51 de mii de posturi de radio şi mai mult de jumătate dintre oameni spun că ascultă în fiecare zi radioul, cea mai acesibilă şi mai răspândită formă de media  inclusiv în tările sărace unde doi din cinci oameni sunt analfabeţi.

Mai mult de jumătate dintre persoanele sub 30 de ani din lume ascultă radioul şi un sfert dintre ei spun că preferă să asculte posturi radio online.

Jurnaliştii şi problemele de mediu

În ultimii 15 ani, 44 de jurnaliști au fost uciși și s-au înregistrat 749 de atacuri în 89 de țări. UNESCO a publicat o notă informativă cu date și tendințe privind atacurile asupra jurnaliștilor, care include, de asemenea, un nou sondaj realizat în rândul jurnaliștilor cu privire la amenințările cu care se confruntă atunci când acoperă probleme de mediu.

Peste 70% dintre jurnaliștii intervievați au declarat că au fost atacați, amenințați sau supuși unor presiuni. Dintre cei care au raportat atacuri, amenințări sau presiuni:

60 % au raportat hărțuire online

41% au fost agresați fizic

un sfert au declarat că au fost atacați din punct de vedere juridic

75 % au declarat că acest lucru a avut un impact asupra sănătății lor mintale.

Prin urmare, un subiect de discuție este importanța siguranței pentru jurnaliștii care informează publicul cu privire la schimbările climatice, inclusiv provocările cu care se confruntă.

Cu această ocazie, UNESCO susţine şi menţine ca prioritară integrarea socială a tinerilor sub 30 de ani şi subliniază puterea radioului de a contribui la realizarea acestui obiectiv.

Radioul este un instrument media de coeziune, educaţie şi cultură şi o platformă pentru schimbare, în care tinerii se se pot afirma.

Tinerele şi tinerii nu sunt reprezentaţi suficient în media, ceea ce reflectă de fapt excluderea mai largă, socială, economică şi democratică. Tinerii producători de radio sunt încă puţini şi de asemenea sunt încă prea puţine programe dedicate sau desemnate tinerilor, iar obiectivul Zilei Mondiale a Radioului în 2017, este şi acela de a reflectă şi eforturile UNESCO pentru contracararea tuturor formelor de discriminare.

Prin comunicarea informaţiilor radioul ajută comunităţile să iasă din izolare în situaţii de conflict, de tensiuni politice sau în situaţii de dezastre umanitare. De exemplu, UNESCO foloseşte în special radioul pentru a difuza mesajele urgente în cazul epidemiei de Ebola sau pentru a ajuta comunităţile de refugiaţi  să-şi reia legăturile sociale, pentru a educa sau informa prin programe create şi prezentate de tineri, se mai spune în mesajul Irinei Bokova.

Uniunea Radiourilor şi Televiziunilor Internaţionale a creat o platformă web unde difuzorii şi ascultătorii sunt invitaţi să posteze impresii despre impactul pe care îl au emisiunile radio în viaţa lor.

Surse

site agerpres.ro

diamundialradio.org