WSJ: Trump le-a spus în privat liderilor europeni că Putin nu este pregătit să încheie războiul

Luni, într-o convorbire telefonică, președintele Donald Trump le-a spus liderilor europeni că președintele rus Vladimir Putin nu este pregătit să pună capăt războiului din Ucraina pentru că este convins că îl câștigă, potrivit a trei persoane familiare cu discuția, scrie Wall Street Journal.
Această recunoaștere confirmă ceea ce liderii europeni suspectau de mult timp despre Putin – dar era pentru prima dată când o auzeau direct de la Trump. Declarația contrazice, de altfel, afirmațiile publice anterioare ale lui Trump, care susținea că Putin „vrea cu adevărat pacea”.
Casa Albă a refuzat să comenteze, îndrumând către postarea lui Trump de pe rețelele sociale de luni despre conversația cu Putin: „Tonul și spiritul conversației au fost excelente. Dacă n-ar fi fost, aș spune asta acum”.
Deși Trump pare să fi ajuns la concluzia că Putin nu dorește pacea, el nu a făcut ceea ce europenii și președintele ucrainean Volodimir Zelenski îi cer insistent: să intensifice presiunea asupra Rusiei.
Trump a avut o altă discuție telefonică cu liderii europeni duminică – cu o zi înainte de conversația sa de două ore cu Putin. Atunci a sugerat că ar putea impune sancțiuni dacă Putin refuză un armistițiu, conform unor surse.
Până luni, și-a schimbat poziția. Nu era pregătit să aplice sancțiuni. În schimb, a spus că dorește să înceapă rapid discuții la nivel inferior între Rusia și Ucraina, la Vatican.
Apelul de luni a inclus participarea lui Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul italian Giorgia Meloni și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Discuția a reprezentat apogeul unei ofensive diplomatice europene de zece zile menite să-l convingă pe Trump să facă presiuni asupra lui Putin.
Chiar dacă nu au reușit să-l convingă pe Trump să impună sancțiuni suplimentare, liderii europeni au considerat util faptul că Trump a recunoscut explicit că Putin nu vrea pacea. Asta i-a determinat să concluzioneze că responsabilitatea sprijinului pentru Ucraina le revine în mare parte lor. Totodată, europenii cred că administrația Trump nu va opri exporturile de arme către Ucraina atâta timp cât Europa sau Ucraina le plătesc.
„Acesta nu e războiul meu”, le-a spus Trump jurnaliștilor luni, după apelul cu Putin. „Ne-am băgat într-o situație în care nu ar fi trebuit să fim implicați”.
În timpul apelului de duminică cu liderii europeni – care i-a inclus pe Macron, Merz, Meloni și premierul britanic Keir Starmer – Trump a indicat că îl va trimite pe secretarul de stat Marco Rubio și pe emisarul special Keith Kellogg la discuțiile care vor avea loc la Vatican. Luni, însă, părea nehotărât în privința rolului SUA, potrivit unei surse informate despre discuție.
Unii lideri europeni au insistat ca rezultatul discuțiilor de la Vatican să fie un armistițiu necondiționat. Dar Trump a evitat din nou termenul „necondiționat”, spunând că nu-l agreează, deși îl folosise într-o postare pe Truth Social, pe 8 mai, cerând un armistițiu de 30 de zile. În cele din urmă, europenii au renunțat la termen.
Ofensiva diplomatică europeană pentru a-l face pe Trump să pună presiune pe Rusia s-a intensificat când Merz, noul cancelar conservator al Germaniei, a preluat mandatul la începutul lunii. Spre deosebire de predecesorul său Olaf Scholz, Merz a fost mai dispus să-l înfrunte pe Putin. Mai mult, coaliția lui Merz a modificat constituția Germaniei pentru a permite mai multă flexibilitate în cheltuielile pentru armată și sprijinirea Ucrainei.
Pe 10 mai, Merz, Macron, Starmer și premierul polonez Donald Tusk au făcut o vizită neanunțată la Zelenski, la Kiev. L-au îndemnat să susțină apelul lui Trump pentru un armistițiu de 30 de zile, pentru a demonstra lipsa de cooperare a lui Putin. Apoi, folosind telefonul lui Macron, l-au sunat pe Trump din reședința oficială a lui Zelenski, afirmând că Europa și Ucraina susțin apelul său.
Putin a reacționat la această presiune crescândă din Europa și SUA propunând primele negocieri directe cu Ucraina din ultimii trei ani. Trump a salutat oferta, sugerând chiar că ar putea merge în Turcia să participe la discuții.
O întâlnire a avut loc la Istanbul în doar câteva zile, dar Putin nu a participat. În schimb, a trimis reprezentanți de rang inferior care au reiterat cereri considerate inacceptabile de către Ucraina.
După absența lui Putin de la Istanbul, europenii l-au presat din nou pe Trump să ia măsuri mai dure. Au aprobat un nou set modest de sancțiuni împotriva Rusiei și lucrează la un pachet mai amplu. Trump a anunțat apoi că a stabilit o discuție cu Putin, afirmând că doar un dialog direct între liderii SUA și Rusia poate avansa perspectivele de pace.
În apelul de duminică cu liderii europeni, înainte de convorbirea cu Putin, Trump a sugerat că SUA ar putea impune sancțiuni împreună cu Europa asupra exporturilor de energie și tranzacțiilor bancare ale Rusiei. Senatorul Lindsey Graham (Carolina de Sud), un aliat apropiat al lui Trump, a declarat miercuri că a obținut sprijinul a 81 de co-sponsori pentru un proiect de lege care ar intensifica semnificativ sancțiunile energetice și financiare împotriva Moscovei.
Apelul de duminică a reflectat și stilul caracteristic al lui Trump, amestecând laude cu critici. I-a complimentat lui Merz engleza „frumoasă”. „Îmi place și mai mult cu accentul tău german”, i-ar fi spus.
La un moment dat, a deviat subiectul spre o critică dură a politicilor de migrație ale Europei. Trump a spus că migrația scăpată de sub control aduce țările europene „la marginea colapsului”.
Macron, care are cea mai lungă relație politică cu Trump dintre liderii europeni, l-a rugat să se oprească: „Nu poți insulta națiunile noastre, Donald”, i-a spus, potrivit unei surse.
Totuși, tonul general al apelului a fost pozitiv, au declarat sursele. Unii au rămas cu impresia că Trump ar putea sprijini sancțiuni suplimentare dacă Putin nu acceptă armistițiul. Însă aceste speranțe s-au risipit a doua zi.
Negocierile de la Vatican sunt programate să înceapă la mijlocul lunii iunie.