Un alt loc prin care am putea respira. Oamenii de știință sunt cu un pas mai aproape de o descoperire revoluționară

Ceea ce a început ca o întrebare științifică absurdă ar putea, de fapt, să salveze vieți. Nu, nu este o glumă — deși a început ca una. Oamenii de știință sunt acum cu un pas mai aproape de a răspunde la o întrebare esențială: este posibil să respiri prin fund?

În 2024, cercetători japonezi de la Universitatea din Osaka au fost distinși cu Premiul Ig Nobel — un premiu satiric acordat descoperirilor științifice ciudate și fascinante — la categoria fiziologie, pentru studiul lor despre respirația prin rect la animale, notează publicația Men’s Health.

În natură, „respirația prin fund” nu este o idee nouă. Țestoasele și anumite specii de pești pot respira prin partea dorsală.

Iar oamenii de știință care au câștigat premiul Ig Nobel au descoperit că mamiferele, cum ar fi rozătoarele și porcii, pot de fapt absorbi oxigen prin rect în situații de urgență.

Și acum știm că este posibil ca și oamenii să o facă.

La începutul acestei săptămâni, aceiași cercetători japonezi au publicat un nou studiu în revista Med, raportând rezultatele primului test clinic pe oameni care verifică siguranța metodei de livrare a oxigenului „prin spate”.

Poate vă gândiți că nimeni nu a cerut așa ceva. Dar dacă respirația rectală la oameni funcționează la fel ca la animale, cercetătorii spun că această metodă — numită „ventilație enterală” — ar putea fi o ultimă soluție pentru menținerea în viață a persoanelor cu insuficiență respiratorie severă.

Testul clinic a inclus 27 de bărbați sănătoși care au fost de acord să țină în rect, timp de o oră, între 25 și 1.500 de mililitri de lichid perfluorocarbonat fără oxigen.

Rezultatele: nu au existat efecte adverse grave.

Totuși, persoanele care au primit cel mai mare volum de lichid s-au plâns de balonare abdominală, disconfort și durere ușoară.

Dintre cei 27 de participanți, doar 7 nu au reușit să ajungă la capătul orei. Doza maxim tolerată a fost de 1.000 mililitri.

„Acestea sunt primele date obținute de la oameni, iar rezultatele se limitează doar la demonstrarea siguranței procedurii, nu și a eficienței ei”, a declarat dr. Takanori Takebe, expert în medicină bazată pe organoizi la Universitatea din Osaka și la Cincinnati Children’s Hospital, autorul principal al studiului.

„Dar acum că am stabilit nivelul de toleranță, următorul pas va fi să evaluăm cât de eficient este procesul în livrarea oxigenului către sânge”, a mai spus acesta.

Ideea este de a folosi un lichid perfluorocarbonat care conține o concentrație mare de oxigen, ce ar putea pătrunde prin pereții intestinali în fluxul sangvin (așa cum studiul din 2024 a sugerat că este posibil).

Takebe și echipa sa vor măsura apoi cât timp durează până când nivelul de oxigen din sânge crește.