UE vrea un aer mai curat, dar abia din 2035

„Aceasta este o veste grozavă pentru toți cetățenii europeni, în special pentru milioanele care trăiesc cu afecțiuni pulmonare, cum ar fi astmul și boala pulmonară obstructivă cronică”, a declarat Zorana Jovanovic Andersen, epidemiolog la Universitatea din Copenhaga și președinte al Societății Europene de Respirație pentru mediu și sănătate. Votul „este un pas important în direcția corectă către aer curat pentru toți, chiar dacă alinierea deplină la OMS a fost mutată din 2030 în 2035”, a spus ea.

Aproape toată lumea din zonele urbane ale Europei respiră aer care conține suficiente particule fine pentru a încălca nivelul ghidului anual al OMS de 5 µg/m3. Particulele, cunoscute sub numele de PM2,5, sunt suficient de mici pentru a trece în fluxul sanguin, unde se răspândesc prin corp și dăunează organelor.

Oamenii de știință și medicii estimează că poluarea aerului ucide 300.000 de oameni în Europa în fiecare an. „Ne confruntăm, cu poluarea aerului, cu o pandemie cu încetinitorul”, a declarat Javi López, europarlamentar spaniol cu gruparea S&D de centru-stânga, care a fost responsabil de propunere. „Administrația ar trebui să lupte împotriva poluării aerului așa cum am luptat împotriva pandemiei”, a spus el.

Actualizarea legii calității aerului, ale cărei detalii vor fi acum finalizate în negocierile cu Consiliul European, a fost adoptată cu 363 de voturi pentru și 226 de voturi împotrivă. Gruparea Partidului Popular European (PPE), de centru-dreapta a votat împotriva propunerii. „Cu acest vot, există un nou risc de interdicții de conducere și chiar de închidere a șantierelor de construcții și a fabricilor industriale”, a declarat Peter Liese, europarlamentar german și purtător de cuvânt al EEP pentru mediu. Majoritatea politicienilor care susțin legea au acționat iresponsabil, a spus el. „Vom continua să luptăm împotriva măsurilor excesive. Este un obiectiv important și corect de a îmbunătăți în continuare calitatea aerului. Dar ar trebui să ne bazăm pe tehnologie și nu pe interdicții”, a punctat el.

PPE, cel mai mare grup de aleși din parlamentul european, a rupt în ultimele luni sprijinul său istoric pentru Green Deal. Aproape că a distrus o lege de restabilire a naturii în iulie și a derulat o campanie publică pe care oamenii de știință au criticat-o pentru răspândirea dezinformării.

Opoziția față de legea calității aerului a avut „aceeași intensitate, dar este mai mult sub radar”, a spus Margherita Tolotto, managerul politicii pentru aer și zgomot la Biroul European de Mediu. „Cred că le este puțin mai rușine să contrazică obiectivele privind calitatea aerului, deoarece este mai puțin sexy să ieși în public și să spună: „Hei, uite, fac lobby pentru ca tu să continui să respiri aer poluat.”

Susținătorii legilor mai dure spun că aerul murdar reține economiile, deoarece guvernele trebuie să cheltuiască mai mult pentru asistența medicală, iar lucrătorii își iau mai multe zile libere. Comisia Europeană a constatat într-un raport că respectarea deplină a limitelor OMS pentru PM2,5 până în 2030 ar stimula economia mai mult decât ar face-o regulile mai slabe.

Cercetătorii au stabilit că beneficiul net pentru societate în fiecare an va fi de 90 de miliarde de euro, dacă nivelurile de PM2,5 sunt limitate la 15 µg/m3 și de 123 de miliarde de euro dacă ar fi reduse la 5 µg/m3.

Propunerea aprobată de parlament solicită o mai bună monitorizare a poluării aerului și informații mai ușor de accesat. De asemenea, include clauze care oferă oamenilor drepturi mai mari la despăgubiri dacă guvernele lor nu respectă limitele.

Zachary Azdad, responsabilul cu politicile vehiculelor la organizația nonprofit Transport & Environment, a declarat că legea este un pas în direcția corectă, dar că „întârzierea alinierii la OMS va costa vieți din cauza poluării aerului care poate fi evitată”. „Votul de astăzi nu va face nimic pentru a accelera lansarea zonelor cu emisii scăzute și zero în Europa, aruncând un colac de salvare pentru mașinile murdare cu diesel și benzină”, a spus el. Poluarea aerului a fost al patrulea cel mai mare factor de risc pentru decesul prematur la nivel global în 2019, doar tensiunea arterială, fumatul și dieta jucând un rol mai important.

Un articol de Arina Delcea