UE se pregătește să primească membri noi. Stadiul reformei justiţiei din ţările candidate

Uniunea Europeană se pregăteşte să primeacă membri noi la 13 ani de la ultima extindere, când ni s-a alăturat Croaţia. Nu e un proces facil, pentru că o Uniune mai mare are nevoie de o reformă internă, reguli noi şi un cadru înnoit de funcţionare, care să permită luarea deciziilor în 30, sau, de ce nu, 35 de membri.

Continuăm seria de reportaje despre cum se pregătesc ţările candidate pentru a se alătura Uniunii Europene, care sunt aşteptările şi speranţele vecinilor noştri de la est şi din Balcanii de vest. Astăzi, episodul al treilea, despre reforma justiţiei din ţările candidate, realizat împreună cu colegii noştri de la televiziunile publice din republica Moldova, Muntenegru, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord şi Albania.  

Statul de drept este baza cadrului juridic al Uniunii Europene și joacă un rol central în promovarea drepturilor și valorilor fundamentale. Are un efect decisiv asupra vieții tuturor oamenilor și se aplică la toate nivelurile de guvernare. În eforturile sale de a promova și consolida standardul statului de drept, Uniunea Europeană caută în mod activ parteneri atât în rândul statelor membre, cât și în rândul statelor aflate în proces de aderare.

SERBIA

În Strategia UE pentru Balcanii de Vest, se subliniază în mod clar că progresul în domeniul statului de drept este criteriul fundamental pentru aderarea țărilor candidate. Statul de drept înseamnă că toți membrii societății, inclusiv instituțiile statului, sunt supuși în mod egal legii și se află sub supravegherea unor instanțe independente, indiferent de majoritatea politică. Acesta este motivul pentru care este necesară o reformă cuprinzătoare a sistemului judiciar din Serbia, pentru a realiza îmbunătățiri în mai multe direcții principale: eficiență, independență, responsabilitate, profesionalism și imparțialitate.

CITIȚI ȘI – UE se pregătește să primească membri noi. Care sunt beneficiile apartenenţei la Uniunea Europeană

Ana Toskic Cvetinovic – director executiv al organizaţiei ,,Partners Serbia”: “În majoritatea societăților, statul de drept este de fapt baza organizării sociale și include mai multe aspecte. În primul rând, separarea puterilor și controlul puterii executive de către instituții diferite sau independente, dar și controlul civil. Aceasta implică un sistem judiciar independent și imparțial. De asemenea, include accesul cetățenilor la justiție prin intermediul instituțiilor și protecția eficientă a drepturilor omului”.

Consiliul Europei implementează proiectul „Sprijin pentru implementarea reformei judiciare în Serbia”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Proiectul se concentrează pe îmbunătățirea statului de drept în Serbia, prin sprijinirea dezvoltării legislației și practicilor care îmbunătățesc independența și responsabilitatea sistemului judiciar, a instituțiilor și capacităților acestuia.

MACEDONIA DE NORD

În Macedonia de Nord oamenii şi-au pierdut de-a lungul timpului încrederea în sistemul judiciar. Chiar şi judecători au ajuns să îşi caute dreptatea la Curtea Europeană a drepturilor omului. Curtea Constituțională are un domeniu de aplicare foarte limitat al protecției drepturilor omului. Macedonia de nord  este una dintre puținele țări europene care nu dispune de o procedură de sesizare a curții constituționale în materie. Odată cu introducerea unei astfel de căi de atac, cetățenii nu ar mai trebui să se adreseze justiției la Strasbourg.

Alen Dereban, ministru adjunct al justiţiei, Macedonia de Nord: „Ne așteptăm ca aceste soluții juridice să contribuie la restabilirea încrederii cetățenilor în sistemul judiciar. Ceea ce este foarte important, însă, este implementarea lor. Starea actuală a sistemului judiciar nu se datorează doar unor legi proaste, ci și unor probleme legate de implementarea lor. Indiferent cât de perfectă ar fi soluția juridică pe care o adoptăm, dacă nu implementăm și nu respectăm aceste legi, vom avea totuși o problemă”.

Uniunea Europeană a investit peste 500 de milioane de euro în reformele judiciare din Macedonia de Nord. Cu toate acestea, rezultatele sunt încă modeste, potrivit Institutului pentru Democrație.

MUNTENEGRU

Lucrurile stau mai bine în Muntenegru. Aici, numeroasele schimbări efectuate în ultimii doi ani au făcut ca Muntenegru să aibă legi moderne în acest domeniu. Sectorul neguvernamental și juriştii, precum și autoritățile, sunt de acord că există rezultate concrete, tangibile.

CITIȚI ȘI – UE se pregătește să primească membri noi. Investițiile pe care le aduce apartenenţa la Uniunea Europeană

Bojan Boyovic – ministrul Justiţiei: „Însuși faptul că avem acțiuni împotriva unor persoane din diferite sfere de guvernare, din diferite perioade de guvernare, vorbește în favoarea faptului că astăzi trăim într-o societate diferită, în care nu există intangibili și în care, la urma urmei, instituțiile sistemului funcționează în limitele competenței lor. Și cred că acest lucru este important”.

Schimbările vor continua. Partea cea mai grea abia urmează, pentru că ambiţia Muntenegrului este integrarea în U.E. în 2028.

REPUBLICA MOLDOVA

În Raportul său privind extinderea din 2025, Comisia Europeană a recunoscut progresele înregistrate de Republica Moldova în combaterea corupției: rata de soluționare a cazurilor a crescut, peste 250 de înalți oficiali au fost puși sub acuzare pentru finanțarea ilegală a partidelor, iar la Curtea de Apel Chișinău au fost înființate comisii specializate anticorupție. Sancțiunile pentru nedeclararea averilor au fost înăsprite prin Legea privind Autoritatea Națională de Integritate și legislația privind declarațiile de avere. Cu toate acestea, avocatul Vadim Vieru pledează pentru consolidarea capacităților Procuraturii Anticorupție pentru o luptă mai eficientă.

Vadim Vieru – avocat Promo-Lex: „Procurorii ar trebui să se concentreze pe toate cazurile posibile de corupție și ar trebui, de asemenea, să voteze autoritățile actuale. Dacă există raportate acte de corupție care implică reprezentanți ai guvernului actual, de exemplu funcționari publici, acestea trebuie, de asemenea, investigate”.

BOSNIA ŞI HERȚEGOVINA

Reforma judiciară, împreună cu numirea negociatorului-șef cu Uniunea Europeană, este crucială pentru continuarea parcursului european al Bosniei și Herțegovinei.

Cele două legi care trebuie adoptate sunt legea privind instanțele din Bosnia și Herțegovina și legea privind Înaltul Consiliu Judiciar și al Procurorilor din Bosnia și Herțegovina, care este organismul la nivel de stat responsabil de numirea, disciplinarea și asigurarea independenței judecătorilor și procurorilor din întreaga țară.

Până în prezent, niciuna dintre numeroasele soluții juridice propuse nu a primit sprijinul necesar pentru adoptare, iar fără acesta, Bosnia și Herțegovina nu se poate aștepta să înceapă negocierile de aderare cu Uniunea Europeană spre nemulţumirea oamenilor.

„Cred că sistemul în sine este complicat, la nivel de entitate, la nivel de stat; în timp ce acestea se armonizează, verdictele sunt transferate de la un nivel la altul”.

„Când politicul ia deciziile, instanțele fac doar ce vrea politicul, nu e noroc în asta”.

„Dacă corupția pătrunde în sistemul judiciar, atunci acea persoană nu mai aduce dreptate și procese cum trebuie, ci devine altcineva”.

KOSOVO

Kosovo s-a clasat pe primul loc în Europa și pe al treilea loc în lume în ceea ce privește sentimentul de siguranță și încrederea cetățenilor în instituțiile de aplicare a legii, conform celui mai recent Raport internațional Gallup Global Safety pe 2025.

Kushtrim Kaloshi, din partea societății civile, care se ocupă de aceste probleme de ani de zile, subliniază că progresul din ultimii ani se reflectă în astfel de evaluări și că acest lucru va avea un impact atât intern, cât și extern, în special pentru investitorii străini.

Kushtrim Kaloshi – director al Centrului de Formare şi Resurse pentru Advocacy: „Sistemul judiciar, în general, a înregistrat progrese continue, dar recent aceste progrese și progrese au devenit și mai evidente și se reflectă și în rapoartele organizațiilor societății civile, atât din interiorul, cât și din afara țării. Aceasta este o realizare extraordinară, datorită în primul rând muncii depuse de instituțiile de securitate. Pe plan extern, există o reflectare foarte pozitivă, iar investitorii străini caută în principal această siguranță a investițiilor”.

Potrivit oficialilor guvernamentali, există mai multe legi considerate de mare importanță pentru reforma justiției, inclusiv legea privind confiscarea averilor nejustificate, care este examinată de Curtea Constituțională timp de un an, precum și procesul de verificare din sistemul judiciar, care trebuie aprobat cu o majoritate de două treimi în Adunare.

ALBANIA

Reforma justiției și calea Albaniei către integrarea europeană rămân două procese strâns interconectate care, potrivit instituțiilor și experților, dau rezultate, dar se confruntă încă cu provocări majore. Tedi Domi, ministrul adjunct al Justiției și negociator pentru Capitolul 23, a subliniat că reformele întreprinse au arătat rezultate tangibile.

Tedi Dobi – ministru adjunct al Justiţiei: „Din partea UE, cooperarea instituțiilor în avansarea reformelor a fost evaluată pozitiv. Aceste reforme sunt foarte complexe, dar sunt implementate într-un timp foarte scurt. SPAK, fiind unul dintre principalele organisme în lupta împotriva crimei organizate, servește drept instituție cheie, dar nu este singura. Activitatea desfășurată de Direcția Generală Anticorupție sau de diverse instituții prin intermediul planului de integritate este foarte importantă, la fel ca și diversele măsuri instituționale și legale”.

Reforma justiției și procesul de integrare europeană rămân două mecanisme ale aceluiași tren care circulă pe aceeași linie: succesul unuia determină progresul celuilalt.