UE caută ieșirea din criza energetică. Cât mai rezistă Europa fără petrolul din Golf

Europa se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimii patru ani, iar Bruxelles pregătește primul răspuns coordonat. Comisia Europeană urmează să adopte pe 22 aprilie un document prin care recomandă reducerea taxelor pe energie și a tarifelor de rețea. Scopul: să protejeze gospodăriile și companiile lovite de explozia prețurilor.

Totul pleacă de la Strâmtoarea Ormuz, un coridor prin care trece 20% din petrolul și gazele lumii. Blocat. Luni, după ce administrația Trump a ordonat Marinei SUA să instituie o blocadă navală completă de-a lungul coastei iraniene, prețul petrolului a sărit 8% într-o singură zi, de la 97 la aproape 105 dolari pe baril.

Factura vine rapid. În doar 30 de zile de conflict, UE a plătit 14 miliarde de euro în plus pentru importurile de combustibili. Douăzeci și două de state membre au luat deja măsuri naționale de urgență, care au costat împreună 9 miliarde de euro, fără nicio coordonare între ele.

Prețul gazelor în Europa s-a dublat față de februarie. Kerosenul pentru avioane costă acum aproape 195 de dolari pe baril, de două ori mai mult decât acum un an. Rezervele de gaze ale UE sunt la doar 30% din capacitate. Mai multe aeroporturi din Italia au restricționat deja alimentarea cu combustibil.
Comisarul european pentru Energie avertizează clar: prețurile nu vor reveni la normal în viitorul previzibil, chiar dacă războiul s-ar opri astăzi.

Banca Centrală Europeană trage semnalul de alarmă: Germania și Italia riscă recesiunea tehnică până la sfârșitul acestui an. Cinci state, Spania, Germania, Italia, Portugalia și Austria, cer deja Bruxelles-ului o taxă pe profiturile excepționale ale companiilor energetice. Documentul din 22 aprilie va fi testul real pentru solidaritatea europeană, într-o criză care seamănă din ce în ce mai mult cu șocul petrolier din anii 70.