Trump vrea ca NASA să acorde prioritate trimiterii de oameni pe Lună şi pe Marte, nu programelor ştiinţifice

Trimiterea de astronauţi pe Lună şi pe Marte cu preţul sacrificării unor programe ştiinţifice importante: vineri, Casa Albă a prezentat bugetul celebrei agenţii spaţiale americane, NASA, pe care intenţionează să o pună la „dietă”, informează AFP.
La fel ca multe ministere şi agenţii federale americane, NASA ar trebui să îşi vadă unele dintre proiectele sale emblematice date peste cap şi bugetul său redus semnificativ dacă acest plan ar fi aprobat de Congres.
Printre schimbările majore se numără eliminarea treptată a rachetei SLS şi a capsulei Orion, dezvoltate pentru programul lunar Artemis.
Aceste dispozitive de zbor, care sunt foarte costisitoare şi a căror dezvoltare a acumulat întârzieri, ar trebui să fie lăsate deoparte după misiunea Artemis 3 – care urmează să trimită astronauţi din nou pe Lună, pentru prima dată după anul 1972 – pentru a fi înlocuite cu rachete şi module de asolizare ale unor companii private, cum ar fi cele dezvoltate de compania SpaceX a miliardarului Elon Musk, un aliat important al lui Donald Trump.
Viitoarea staţie spaţială lunară Gateway, dezvoltată de NASA şi de alte câteva agenţii spaţiale internaţionale şi care urma să fie plasată pe orbita Lunii, va fi probabil abandonată complet.
Acelaşi lucru ar fi valabil şi pentru mult-aşteptata întoarcere pe Pământ a mostrelor de roci colectate de pe Marte, care ar putea conţine urme de viaţă străveche.
Toate aceste răsturnări de situaţie au fost prezentate de administraţia americană ca fiind măsuri necesare pentru atingerea obiectivelor NASA, care, sub conducerea administraţiei lui Donald Trump, doreşte să trimită oameni atât pe Lună, cât şi pe „Planeta Roşie” înaintea Chinei, o mare putere rivală din sectorul spaţial.
În total, executivul american propune o reducere de aproximativ 24% a bugetului NASA, cu reduceri majore în ramurile sale de ştiinţe spaţiale şi ale Pământului, în special în ceea ce priveşte finanţarea anumitor programe de monitorizare prin satelit utilizate pentru a studia schimbările climatice.
Potrivit Planetary Society, o organizaţie americană care promovează explorarea spaţială, propunerea actualei administraţii americane reprezintă „cea mai mare reducere din istorie a bugetului NASA pe un an”. Aceste reduceri „nu vor face agenţia mai eficientă, ci vor provoca haos (…) şi vor submina leadershipul american în spaţiu”, se arată într-un comunicat publicat de Planetary Society.
Revenirea la putere a lui Donald Trump, însoţit de această dată de Elon Musk, un actor-cheie în sectorul spaţial, a stârnit temeri legate de perturbări majore în programul spaţial american şi de posibile conflicte de interese, în contextul în care Jared Isaacman, probabil viitorul director al NASA, este considerat un apropiat al multimiliardarului.
Preluare: Agerpres