Bani negri din reciclări fictive, un fenomen în România

Reciclarea fictivă a devenit un fenomen în România. Din dosarele penale reiese că sunt afaceriști în acest domeniu care au învățat repede să câștige bani nemeritați prin evaziune fiscală. Păgubiți, implicit, sunt toți românii, care cred că reciclarea se face corect și astfel trăiesc într-un mediu mai sănătos.

Numeroase documente au ridicat polițiștii de la Economic, de la Poliția Sectorului 1, după ce au descins la 13 adrese. 4 persoane care se ocupă de colectarea și reciclarea deșeurilor au fost duse la audieri. Acestea sunt suspectate că au produs un prejudiciu de peste 5 milioane și jumătate de lei. Surse judiciare spun că, în 2022-2023, cei bănuiți ar fi prezentat în acte anumite cantități de ambalaje reciclate, însă, în realitate acest lucru nu s-ar fi întâmplat.

Francisc Iaru, ofiţer de presă, Poliţia Capitalei: Aceste acțiuni ar fi avut loc în contextul executării unor contracte ce vizau colectarea și reciclarea deșeurilor de ambalaje din sticlă, PET și plastic, prin emiterea de facturi susținute de documente falsificate sau care atestă fapte nereale, privind achiziții și reciclări fictive.

Dosarul a fost deschis după ce polițiștii au avut informații care au fost confirmate de un control ulterior al inspectorilor de la Administrația Fondului de Mediu. Frauda se poate realiza pur și simplu “din pix” susține un specialist în domeniu.

Raul Pop, director programe, Asociaţia Ecoteca: Colectorul e foarte interesat ca și producatorul ca să apară cantități mai mari reciclate, pe documente, chiar dacă nu le-a găsit pe teren. Aici e discrepanța. Știind că primește bani pentru tot ce apare pe documente, este motivat să mai pună un zero pe documente și asta înseamnă că primește venituri necuvenite.

Chiar ministrul Mircea Fechet recunoaște că în domeniul colectării și reciclării se câștigă mulți bani negri.

Mircea Fechet, ministrul interimar al Mediului: Reciclarea fictivă e un fenomen cu care ne confruntăm în România, e un fenomen de evaziune fiscală, de crimă organizată, de fals în înscrisuri – o listă întreagă de infracțiuni, ori de câte ori apare un astfel de dosar.

Ministrul mediului nu a venit, însă, și cu soluții. Anual, în România se reciclează până la 2 milioane de ambalaje. O trasabilitate clară o au deșeurile din sistemul de garanție și returnare, însumând aproximativ 400 de mii de tone, spun experții.

Raul Pop, director programe, Asociaţia Ecoteca: Celelalte 1,1 milioane de tone, cutii de carton, de exemplu, sau folii de plastic, merg prin colectare făcută prin primării, firme de salubritate sau colectori specializați. Acolo la 1,1 milioane tone s-ar putea să fie problemele cele mai mari. Sigur nu ai cum să știi cât e frauda.

Investigațiile continuă, iar surse judiciare spun că au fost depistați chiar primari din mai multe comune care au semnat documente ce atestă că s-a făcut colectarea deșeurilor din localitățile pe care le gestionează, dar cantitățile reale nu ar fi conforme cu cele din acte. Niciodată mai puține, întotdeauna mai multe.