Un traducător, vorbind în mandarină în numele lui Putin, i-a spus lui Xi că organele umane pot fi transplantate în mod repetat „astfel încât cineva să devină din ce în ce mai tânăr”, în ciuda vârstei, și că ar putea chiar să amâne bătrânețea „pe termen nelimitat”.
„Se estimează că în acest secol ar putea fi posibil să trăim până la 150 de ani”, a adăugat el.
Zâmbetele și râsetele celor doi sugerează că era mai degrabă o glumă, dar ar putea fi și un sâmbure de adevăr? Transplanturile de organe salvează deja vieți – în Marea Britanie, peste 100.000 de oameni au fost salvați în ultimii 30 de ani, potrivit NHS Blood and Transplant.
Progresele continue în medicină și tehnologie fac ca organele transplantate să reziste mult mai mult în corpul uman. Unii pacienți au avut un transplant de rinichi care a funcționat mai bine de 50 de ani, notează BBC într-o analiză.
Durata de viață a unui organ depinde de sănătatea donatorului și a beneficiarului, dar și de modul în care acesta este îngrijit. De exemplu, un rinichi de la un donator viu poate rezista între 20 și 25 de ani. De la un donator decedat, durata scade la 15–20 de ani. Ficatul poate dura aproximativ 20 de ani, inima 15 ani, iar plămânii aproape 10 ani, arată cercetările.
Putin și Xi ar putea face referire la multiple transplanturi succesive. Totuși, fiecare operație este o intervenție majoră, cu riscuri semnificative. În plus, toți pacienții transplantați trebuie să ia toată viața medicamente imunosupresoare, care pot provoca efecte secundare precum hipertensiunea arterială și un risc crescut de infecții. Reacția de respingere a organului rămâne o amenințare permanentă.
Oamenii de știință încearcă să creeze organe fără riscul respingerii, folosind porci modificați genetic ca donatori. Prin tehnologia CRISPR, se elimină anumite gene porcine și se adaugă gene umane pentru a face organele mai compatibile.
Deși cercetările sunt încă la început, au avut loc deja primele transplanturi experimentale de inimă și rinichi. Pacienții implicați au murit ulterior, dar au contribuit la avansarea xenotransplantului – transplantul de celule, țesuturi sau organe între specii diferite.
O altă direcție este cultivarea de organe noi din celulele stem umane.
În 2020, cercetători din Marea Britanie au reconstituit un timus uman folosind celule stem și o structură bioinginerită, care a funcționat atunci când a fost transplantat la șoareci.
La Londra, medicii de la Great Ormond Street Hospital au crescut grefe intestinale din celule stem, cu potențial de a oferi transplanturi personalizate copiilor cu insuficiență intestinală.
Totuși, aceste descoperiri vizează tratarea bolilor, nu obținerea nemuririi. Între timp, antreprenorul Bryan Johnson investește milioane de dolari anual pentru a-și reduce vârsta biologică, inclusiv prin experimente controversate precum infuzii de plasmă de la fiul său de 17 ani – metodă pe care a abandonat-o după ce nu a obținut rezultate.
Experții sunt sceptici în privința nemuririi prin transplanturi. Profesorul Neil Mabbott, imunopatolog la Universitatea din Edinburgh, consideră că 125 de ani ar putea fi limita maximă de viață a omului.
Cea mai vârstnică persoană înregistrată, franțuzoaica Jeanne Calment, a trăit 122 de ani.
„Chiar dacă organele bolnave pot fi înlocuite, odată cu vârsta, corpurile noastre devin mai fragile, mai puțin rezistente la infecții și mai greu capabile să se refacă. Stresul și impactul transplanturilor repetate, combinate cu tratamentele imunosupresoare, ar fi mult prea mari pentru persoane foarte vârstnice”, a spus acesta pentru BBC.
Mai degrabă decât să ne concentrăm pe prelungirea vieții la nesfârșit, ar trebui să ne dorim mai mulți ani trăiți în sănătate, concluzionează specialiștii.
de Alina Conteanu
Urmărește-ne pe Google News
