The Economist: SUA și Iranul se apropie cu pași repezi de pragul războiului

Exercițiu militar în Iran/ Profimedia Images
22 ianuarie 2024, 09:47 (actualizat 22 ianuarie 2024, 10:46)

În cele aproximativ 100 de zile de când Hamas a atacat Israelul pe 7 octombrie, președintele Joe Biden a încercat să ajute Israelul să câștige războiul din Gaza și să împiedice transformarea conflictului într-un război regional cu Iranul și cu acoliții săi, scrie The Economist.

Acest lucru se dovedește a fi din ce în ce mai dificil, pe măsură ce „axa de rezistență” a Iranului și Israelul și America se angajează în lovituri tot mai periculoase una împotriva celeilalte, inclusiv asasinate.

Aliații iranieni din Irak și Siria au lansat aproximativ 140 de atacuri cu rachete și drone împotriva trupelor americane de la începutul războiului din Gaza. Poate cel mai grav a avut loc la 20 ianuarie, cu o salvă de „rachete balistice multiple” lansate asupra bazei Al Asad din vestul Irakului, potrivit Comandamentului Central al Americii.

Relatările spun că bateriile de apărare aeriană Patriot au interceptat majoritatea rachetelor, dar unele au lovit baza, provocând contuzii sau rănirea unui număr necunoscut de americani și irakieni. Până în prezent, America a ripostat împotriva reprezentanților locali. Biden se va confrunta acum cu o presiune tot mai mare pentru a lua măsuri mai puternice împotriva însuși Iranului.

Există o dilemă: nu faci nimic și America pare slabă; sau ripostezi și riști un nou război într-un an electoral.

Între timp, în Yemen, America a lansat al șaptelea raid împotriva unui alt aliat iranian, miliția Houthi care conduce o mare parte din țară, în încercarea de a opri tirurile sale de rachete asupra navelor care trec prin strâmtoarea Bab al-Mandab. Rebelii Houthi susțin că acționează în sprijinul palestinienilor, împotriva navelor care navighează spre Israel sau a navelor de război occidentale. Dar țintele lor sunt aleatorii, în ciuda relatărilor potrivit cărora ar primi ajutor din partea membrilor Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) din Iran, garda pretoriană a regimului clerical, pentru a identifica navele și a manevra armele.

Joe Biden admite că loviturile americane nu îi vor opri pe Houthi. Cu toate acestea, Washington Post relatează că administrația Biden elaborează planuri pentru o „campanie militară susținută” în Yemen, în ciuda reticențelor unor oficiali.

Între timp, în Liban, cel mai vechi și mai puternic aliat regional al Iranului, Hezbollah, o miliție șiită, are în mod regulat schimburi de focuri cu forțele israeliene. Și-a exprimat sprijinul pentru Hamas, dar nu s-a aruncat într-un război împotriva Israelului. Administrația Biden a contribuit la descurajarea Israelului de a lansa un atac preventiv împotriva Hezbollah imediat după măcelul din 7 octombrie. Dar Israelul amenință cu acțiuni în Liban dacă diplomația nu reușește să convingă forțele Hezbollah să înceteze focul și să se îndepărteze de regiunea de frontieră.

America și Iranul joacă astfel un periculos număr de echilibristică. Iranul și-a ajutat aliații din „axa rezistenței” să pună în scenă atacuri menite să slăbească Israelul, să înlăture America și să discrediteze statele arabe care au făcut pace (sau sunt pe cale să) cu Israelul. America, la rândul său, s-a angajat în represalii limitate. Ambele au evitat o confruntare directă. Dar este posibil ca echilibrul acesta să nu reziste.

În primul rând, Israelul duce un război nu atât de secret împotriva Iranului și a aliaților săi, în paralel cu confruntările deschise cu Hamas și Hezbollah. La sfârșitul lunii decembrie, un comandant IRGC a fost ucis într-un presupus atac aerian israelian în Damasc. O săptămână mai târziu, Saleh al-Arouri, un oficial de rang înalt al Hamas, a fost asasinat într-un atac asupra bastionului Hezbollah din sudul Beirutului. La 20 ianuarie, un alt atac cu rachete în Damasc a ucis cinci membri ai IRGC, inclusiv Hojatallah Omidvar, șeful serviciilor de informații din Siria pentru Forța Quds, brațul de operațiuni externe al IRGC. La 4 ianuarie, America l-a ucis pe Mushtaq al-Jawari, un lider al Harakat al-Nujaba, un grup implicat în atacarea forțelor americane, cu un atac cu dronă asupra sediului său din Bagdad.

Între timp, acasă, o serie de atacuri teroriste au zguduit regimul iranian. Printre acestea se numără un dublu atentat sinucigaș cu bombă, revendicat de gruparea jihadistă Stat Islamic, care a ucis aproximativ 100 de persoane la mormântul lui Qassem Soleimani, un general IRGC de rang înalt asasinat de America în 2020; și uciderea a cel puțin 11 polițiști în provincia estică tensionată Baluchestan de către o grupare balucă cu sediul în Pakistan, Jaish al-Adl.

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a cerut forțelor iraniene să dea dovadă de „răbdare strategică”. Dar Ali Vaez, de la International Crisis Group, susține că regimul iranian simte acum că trebuie să „restabilească descurajarea” și că a luat problema în propriile mâini.

Săptămâna trecută, Iranul a tras cu rachete asupra a trei țări vecine: împotriva unor presupuse ținte teroriste din Siria și Pakistan și asupra unei presupuse baze israeliene de spionaj din Kurdistanul irakian. (Atacul asupra Pakistanului a invitat la un atac cu rachete de retorsiune asupra Iranului; ambele țări par să se fi retras acum de pe marginea prăpastiei). „Iranienii sunt încă refractari la risc”, spune Vaez. „Ei vor să schimbe percepția că sunt pe picior greșit. Dar, în același timp, există percepția că Israelul le-a întins o capcană – fie pentru a justifica prelungirea războiului, fie pentru a atrage SUA în el.”

În ceea ce privește administrația Biden, oficialii insistă asupra faptului că nu doresc un război regional. În 2020, predecesorul lui Biden, Donald Trump, a ordonat uciderea lui Soleimani ca răspuns la atacurile asupra forțelor americane de către milițiile pro-iraniene. Aceasta a produs o ploaie rachete balistice iraniene asupra lui Al Asad asemănătoare cu recenta salvă (la care Trump nu a mai răspuns).

Biden a fost prudent. El nu dorește să fie atras într-un război în Orientul Mijlociu într-un moment în care America este deja încorsetată de susținerea Ucrainei în războiul său împotriva Rusiei și încearcă să prevină un altul împotriva Chinei în legătură cu Taiwanul. În plus, Biden încearcă să fie reales în acest an.

În Irak și Siria, forțele americane răspund mult mai rar decât sunt atacate. În mod similar, în Yemen, America s-a limitat la început la doborârea rachetelor și a dronelor care amenințau Israelul sau navele aflate în trecere, a emis avertismente și a obținut o rezoluție de susținere din partea Consiliului de Securitate al ONU înainte de a-i lovi direct pe Houthi.

„Administrația știe că are o problemă fără o soluție”, spune Aaron David Miller de la Carnegie Endowment for International Peace, un think-tank din Washington, DC. „Nu poate decât să încerce să o gestioneze”.

Cea mai bună speranță a lui Biden este ca Israelul să câștige în curând, sau cel puțin să încetinească războiul din Gaza, reducând astfel furia din întreaga regiune. Dar Israelul nu a înăbușit Hamas și nici nu și-a recuperat ostaticii și dă puține semne că ar fi gata să se oprească. Bilanțul victimelor palestiniene a depășit 25.000 de morți. Unii acuză Israelul de genocid. Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, respinge categoric apelul lui Biden pentru un viitor stat palestinian.

În timp ce Biden se străduiește să se țină în frâu în Orientul Mijlociu, Miller spune că s-ar putea să fie la un incident sau un atac terorist distanță de un război regional. „Dacă acest lucru continuă, iar una dintre aceste lovituri chiar ajunge să ucidă un număr semnificativ de americani, administrația nu va avea de ales decât să lovească în IRGC”.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite