Comisia Europeană a aprobat, luni, transferul fondurilor europene pentru 9 spitale noi din România, proiecte mutate din PNRR în Programul Sănătate 2021–2027, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
În cel mult patru ani România ar urmă să aibă trei noi spitale regionale. La Iași se fac deja săpături pentru fundație, iar la Craiova și la Cluj Napoca se pregătește terenul pentru începerea lucrărilor efective.
Propria reţea de spitale universitare, asta îşi doresc UMF-urile din toată ţara. Este vorba despre spitale finanţate şi administrate de mediul universitar de specialite, unităţi medicale care să fie centre de excelenţă nu doar în tratamentul pacienţilor, ci şi în cercetare. Iar şansa preluării unor astfel de spitale s-a ivit acum, când au fost deschise discuţiile despre transferarea spitalelor CF către autorităţi locale.
1,7 miliarde de euro. Atât va putea cheltui România pentru 25 de spitale şi clădiri noi de spitale, prin PNRR. Printr-o hotărâre de Guvern au fost stabilite clar criteriile prin care, dintr-o listă de 49 de propuneri, vor fi alese cele 25 de proiecte câştigătoare.
După declaraţii şi informaţii contradictorii despre cele 25 de spitale ce ar urma să primească finanţare prin PNRR, vin şi primele lămuriri. Ministrul Sănătății Alexandru Rafila a explicat cum vor fi alese proiectele câştigătoare din cele 49 deja depuse.
România ar urma să construiască 25 de spitale prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. 1,7 miliarde de euro pot fi cheltuite pentru construirea şi dotarea spitalelor. Sunt 49 de proiecte depuse care vor fi analizate în baza mai multor criterii. Cele mai mari punctaje sunt pentru spitale mari, de interes naţional, cu peste 400 de paturi.
Ministerul Sănătăţii a publicat, în consultare publică, Metodologia de prioritizare a investiţiilor în infrastructura publică de sănătate prin care vor fi selectate minimum 25 de obiective ce presupun construcţia şi dotarea de spitale, până în 2026, cu fonduri din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).