Președinții americani au căutat de mult timp binecuvântarea lui Dumnezeu în timpul războaielor și pentru soldații care pleacă pe câmpul de luptă. Însă disponibilitatea administrației Trump de a sugera o aprobare divină a autorității sale și de a îmbrăca războiul din Iran într-o justificare bazată pe credință amenință să erodeze încă o tradiție politică de lungă durată, se arată într-o analiză a CNN.

Blocada impusă de SUA în Strâmtoarea Ormuz ar putea să ducă la întreruperea armistiţiului între Iran şi Statele Unite ale Americii, a avertizat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, într-o declaraţie făcută joi pentru agenţia de stat rusă RIA Novosti, în a noua zi a acestui fragil armistiţiu, potrivit Xinhua.

24% dintre români sunt de acord că România ar trebui să meargă alături de partenerul Strategic, SUA, indiferent de ce spun alte ţări europene, în abordarea conflictului din Iran, 5% sunt total de acord, iar 25% au o opinie neutră faţă de acest subiect, potrivit unui barometru de opinie publică realizat de GSSC Avangarde în perioada 7-10 aprilie.

Israelul a atacat miercuri sudul Libanului, unde a provocat mai multe victime, potrivit presei libaneze, afirmând totodată că acceptă armistiţiul dintre SUA şi Iran, dar că acest armistiţiu nu incude Libanul, informează EFE şi AFP.

Donald Trump a postat o nouă amenințare la adresa Iranului, platforma sa, Truth Social, făcând aparent referire la termenul limită pe care l-a impus Iranului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

Donald Trump a declarat că „nu este deloc” îngrijorat de posibilitatea de a comite crime de război, reiterând amenințarea de a distruge podurile și centralele electrice ale Iranului dacă Teheranul nu respectă termenul-limită de marți, ora 20:00 ET (03:00, ora României), pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz, notează The Guardian.

Donald Trump a susținut primul său discurs oficial, la Casa Albă, de la declanșarea războiului din Orientul Mijlociu. O omisiune evidentă din discursul președintelui american - cu atât mai vizibilă după ce, într-un interviu acordat publicației The Telegraph, a spus că ia în considerare retragerea SUA din alianță.

Autorităţile iraniene au avertizat luna trecută Bulgaria să nu permită Statelor Unite să folosească aeroporturile sale pentru avioanele care participă la operaţiuni militare în Iran, a anunţat miercuri Ministerul de Externe de la Sofia, potrivit Reuters. Precizarea a fost oferită după ce miercuri mai devreme un deputat al partidului bulgar "Există un astfel de popor", Stanislav Balabanov, a publicat o notă din 18 martie în care guvernul iranian protesta faţă de staţionarea pe aeroportul Vasil Levski (aeroportul civil al capitalei Sofia) a unor aeronave americane de realimentare. În respectiva notă Iranul menţionează că "îşi rezervă dreptul de a lua toate măsurile necesare pentru a-şi proteja suveranitatea, securitatea şi interesele naţionale în conformitate cu dreptul internaţional". După apariţia acestui document, viceministrul de externe bulgar Marin Raikov a confirmat nota, dar a ţinut să asigure că "Bulgaria nu este în război". "Niciun avion de luptă nu este realimentat deasupra Bulgariei pentru a participa la operaţiuni militare", a argumentat el în faţa presei, referindu-se la avioanele cisternă americane, al căror rol este de a realimenta în zbor avioanele de atac care participă la bombardamentele împotriva Iranului. "Menţinem relaţii diplomatice intacte cu partea iraniană", a mai susţinut diplomatul bulgar. Presa bulgară a relatat la sfârşitul lunii februarie că mai multe avioane militare americane au aterizat pe aeroportul civil Vasil Levski din Sofia, iar autorităţile au afirmat că acestea făceau parte din prezenţa avansată a NATO, la fel afirmând miercuri şi viceministrul de externe bulgar Marin Raikov. "Parlamentul nostru nu a aprobat decizii de sprijinire a acţiunilor militare relevante în regiunea Strâmtorii Ormuz", a mai spus oficialul bulgar. Alte ţări europene, îngrijorate de războiul desfăşurat de SUA şi Israel împotriva Iranului, au respins punerea la dispoziţia armatei americane a unor infrastructuri pentru susţinerea logistică a acestor operaţiuni militare. Astfel, Spania şi-a închis spaţiul aerian pentru avioanele militare implicate în operaţiuni şi a respins accesul la bazele sale, forţând relocarea unor avioane americane de realimentare, Italia a respins la rândul ei folosirea bazei Sigonella, iar Franţa a blocat survolul pentru avioanele americane ce transportă arme către Israel.