Prima dată când Liying și-a dat seama că este supravegheată, se întorcea acasă de la un protest anti-Beijing în fața ambasadei chineze din Londra în 2022. Cerul era întunecat, iar Liying – o studentă în vârstă de 20 de ani din China – mergea cu un coleg protestatar, cu megafonul în mână, când a observat un străin care se ascundea în spatele lor. Cei doi și-au accelerat pasul, dar bărbatul, care părea chinez, a continuat să îi urmărească.
Au trecut zece minute, apoi 20. În cele din urmă, au fugit într-un spital din apropiere și s-au ascuns timp de mai bine de o jumătate de oră. Când au ieșit, bărbatul dispăruse.
„Deseori, la proteste, sunt chinezi de vârstă mijlocie care stau puțin mai departe și ne privesc. Nu se alătură, doar ne examinează”, spune Liying, care a fost urmărită a doua oară și a primit apeluri anonime din China pe numărul ei de mobil britanic.
„Primesc apeluri în fiecare zi, de la numere diferite, spunând că sunt de la o echipă de combatere a înșelăciunilor și punându-mi întrebări, cum ar fi dacă trimit mesaje către persoane din China. Am primit, de asemenea, un telefon de la ambasada chineză care mă întreba de sănătatea mea.”
Liying este unul dintre mai mulți studenți și proaspăt absolvenți din China cu care The Guardian a vorbit și care spun că au fost supuși supravegherii, hărțuirii și altor forme de intimidare din partea autorităților chineze pentru că au criticat Partidul Comunist Chinez în timp ce se aflau pe teritoriul britanic.
Citește și: SUA cere tragerea la răspundere a Chinei pentru ”genocidul” împotriva minorităţii musulmane uigure
China vizează din ce în ce mai mult persoanele din afara granițelor sale, printr-o tactică cunoscută sub numele de „represiune transnațională”, care are ca scop înăbușirea dezbaterilor sau a criticilor.
Zhou, un proaspăt absolvent în vârstă de 30 de ani care lucrează în prezent în Marea Britanie, s-a alăturat protestelor și a distribuit conținut pe rețelele de socializare cu ocazia celei de-a 34-a aniversări a masacrului din Piața Tiananmen din iunie anul trecut. La scurt timp după aceea, părinții săi au primit un telefon de la poliția locală, care le-a cerut să le furnizeze adresa și numărul de telefon din Marea Britanie, se presupune că în scopul înregistrării rezidenței în China.
De teamă, Zhou a încetat să mai protesteze timp de câteva luni și a căzut în depresie. În octombrie, el s-a conectat la WeChat, o platformă chineză de socializare, și a postat pentru prima dată în ultimii doi ani.
O săptămână mai târziu, mama sa, care lucrează într-o organizație guvernamentală, a fost convocată la o întâlnire de către șeful ei, care a informat-o că Zhou se implică în activități „sensibile” în străinătate. Iar dacă nu-i spune să se oprească, locurile de muncă ale familiei lor vor fi afectate, a avertizat-o șeful.
„Mama mea a fost foarte supărată, dar i-am spus că mulți studenți s-au confruntat cu o situație similară și că este un lucru normal”, spune Zhou. „Învăț în mod constant despre situația din China. În trecut, nu știam nimic despre aceste linii roșii și ce activități ar putea fi sigure. Sunt încă îngrijorat pentru siguranța familiei mele. Aceasta este cea mai mare problemă”.
Majoritatea celor intervievați de The Guardian care au participat la proteste în Marea Britanie nu se implicaseră niciodată în activități politice înainte de a se muta în străinătate și nu erau conștienți de riscuri.
Fan spune că familia sa din China a fost vizitată de poliție și i s-a spus că fiul lor a încălcat legea chineză atunci când a vorbit cu jurnaliștii după ce a participat la un miting anul trecut. El criticase guvernul folosind numele său real și este acum prea speriat pentru a se întoarce acasă.
În ultimii ani, au existat, de asemenea, preocupări cu privire la impactul supravegherii și influenței chineze asupra universităților britanice.
Între 2021 și 2022, în Regatul Unit au fost 151 690 de studenți din China, cel mai mare număr de studenți străini din Regatul Unit.
În martie, Michelle Shipworth, profesor asociat la University College London, a declarat pentru publicația Telegraph că i s-a interzis să predea un curs „provocator” legat de China pentru a proteja interesele comerciale ale universității. Asta, în condițiile în care UCL a declarat că s-a angajat să protejeze libertatea academică de cercetare.
Studenții spun că teama de a fi supravegheați de agenții chinezi îi împiedică pe mulți dintre ei să se implice în discuții sau activități sensibile din punct de vedere politic și creează neîncredere în cadrul comunității.
Urmărește-ne pe Google News
