Politica represivă a guvernului chinez în Tibet continuă să fie documentată, iar noul raport realizat de Centrul Tibetan pentru Drepturile Omului și Democrație (TCHRD) este primul care investighează represiunea împotriva unor exilați din țări precum SUA, India, Franța, Australia și Canada.
China vrea să împiedice dezbaterea și criticile din partea tibetanilor, a celor din Hong Kong și a uigurilor aflați în afara granițelor sale, într-o tactică cunoscută sub numele de “reprimare transnațională”.
Dhonden, un tibetan care trăiește în Elveția, a povestit propria experiență pentru Centrul Tibetan pentru Drepturile Omului și Democrație: “În 2021, am primit un apel video de la unul dintre frații mei din Tibet. Când am răspuns, am constatat că suna din stația de poliție locală, înconjurat de jumătate din familia noastră. Ofițerii de poliție m-au îndemnat să mă comport bine în străinătate și să mă abțin de la activități care ar putea fi împotriva politicilor chineze. Dacă nu respect asta, ofițerii au spus că vor fi consecințe pentru rudele mele.”
Activiștii de la TCHRD au adunat mărturii de la 84 de tibetani exilați din 10 țări și au constatat că 49 dintre aceștia au primit amenințări cu prejudicierea rudelor lor care trăiesc încă în Tibet.
Se estimează că în total există 125.000 de tibetani care trăiesc în exil.
Tenzin Dawa, director executiv al TCHRD, a declarat că fenomenul este “șocant” mai sever în Europa decât în alte părți, adăugând că autoritățile americane sunt mai active în a răspunde reprimării transnaționale chineze.
Unii tibetani s-au văzut izolați de familiile lor, iar nivelul reprimării a crescut în perioade “sensibile” precum Losar, noul an tibetan – care începe în acest weekend – sau aniversarea de pe 10 martie a revoltei tibetane din 1959.
Tibetul a fost anexat de China în 1951, în ceea ce Beijingul numește o eliberare pașnică, în timp ce tibetanii o descriu drept invazie. Represiunile guvernamentale în regiune s-au accelerat după protestele în masă din 2008.
Citește și: SUA cere tragerea la răspundere a Chinei pentru ”genocidul” împotriva minorităţii musulmane uigure
Tsering Topgyal, profesor asistent de relații internaționale la Universitatea din Birmingham, a declarat că tibetanii care trăiesc în exil sunt ținte pentru că comunitatea este una dintre cele mai organizate grupuri de peste hotare care sunt critice în mod deschis față de guvernarea Partidului Comunist Chinez.
De când Administrația Centrală Tibetană, guvernul în exil al Tibetului, a fost înființată la începutul anilor 1960, tibetanii au înființat școli și instituții religioase și au pledat pentru drepturile lor pe scena internațională.
Aproximativ 80 până la 90% dintre refugiații tibetani cu familii care trăiesc în Tibet au experimentat reprimare transnațională, a declarat un oficial de securitate din Administrația Centrală Tibetană, cu sediul în Dharamshala.
Gyal Lo, un sociolog tibetan care a fugit din China în Canada în 2021, spune că a existat o schimbare radicală în disponibilitatea oamenilor de a discuta despre Tibet și alte subiecte politic sensibile în China de când Xi Jinping și-a început al doilea mandat prezidențial în 2018.
Gyal Lo își amintește că înainte de 2018 discuta despre autonomia tibetană la cină cu prietenii și colegii săi chinezi. După 2018 însă, mulți dintre ei au rupt legătura cu el.
După ce a primit apeluri de la familia care-l îndemna să înceteze să critice guvernul chinez în mass-media străină, Gyal Lo nu se mai simte în siguranță să îi contacteze.
“În ziua în care am plecat de acasă, i-am spus tatălui meu, care are 86 de ani: ‘Trebuie să plec, dar te voi vizita curând'”, a spus el. “Nu mi-am imaginat niciodată că ar putea să se întâmple asta, aceată ruptură completă [de familie].”
Gyal Lo mai spune că reprimarea transnațională nu doar că a rupt legăturile familiale, dar a și subminat solidaritatea în rândul diasporei tibetane și a redus capacitatea acesteia de a se mobiliza împotriva politicilor chineze în Tibet.
Urmărește-ne pe Google News
