Alegeri prezidenţiale în Polonia. Primarul liberal al Varşoviei, Rafal Trzaskowski are 30.8%, iar Karol Nawrocki 29,1 la exit-poll

Alegeri prezidențiale și în Polonia, considerate decisive pentru viitorul țării. Sunt 13 candidați, dar bătălia se da între actualul primar al Varșoviei, candidatul Coaliției Civice, și cel de la Partidul Lege şi Justiţie. Cei doi sunt despărțiți în sondaje de doar 5 procente. 

ACTUALIZARE ora 21.00 Primarul Varsoviei, pro europeanul Rafal Trzaskowski, candidatul Coalitiei Civice conduce cu 30.8%, dar candidatul opozitiei, Nawrocki, partidul Lege si Justitie are 29,1% din voturi, potrivit estimarii.

Sondajele de opinie îl arată pe primarul liberal al Varşoviei, Rafal Trzaskowski, în vârstă de 53 de ani, un aliat al coaliţiei de guvernare, drept câştigător deşi cel mai probabil numai după încă un tur de scrutin, care va avea loc la 1 iunie.

Pe locul al doilea în sondajele pentru înlocuirea actualului preşedinte Andrzej Duda, aliatul naţionaliştilor, care îşi încheie cele două mandate, se află boxerul amator şi istoricul conservator Karol Nawrocki, 42 de ani, care este susţinut de partidul naţionalist de opoziţie Lege şi Justiţie (PiS).

Candidatul extremei drepte Slawomir Mentzen, 38 de ani, ocupă locul al treilea.

Ambii sunt fani ai lui Trump, cu mişcarea sa Make America Great Again, iar poziţia lor este anti-imigraţie şi sunt înscrişi într-o cruciadă împotriva valorilor liberale „woke”.

Alegerile coincid cu al doilea tur de scrutin prezidenţial din România, unde un admirator al extremei drepte a lui Trump, George Simion, este favorit să câştige pe fondul unui val de naţionalism în Europa Centrală, alimentat de îngrijorările legate de costul vieţii, migraţie şi ameninţările la adresa securităţii din partea Rusiei, menţionează Reuters.

În Polonia, Trzaskowski are şanse să îşi învingă rivalii naţionalişti, în parte datorită orientării sale spre dreapta în încercarea de a câştiga voturi mai conservatoare. Dacă va reuşi, el s-a angajat să colaboreze cu guvernul premierului Donald Tusk pentru a anula modificările aduse sistemului judiciar polonez sub conducerea PiS, despre care criticii din Uniunea Europeană şi din ţară au afirmat că au erodat mecanismele de control şi echilibru democratic.

PiS a pierdut majoritatea în favoarea coaliţiei centriste a lui Tusk în alegerile din octombrie 2023, după aproape un deceniu la putere, pe fondul unui val de furie populară faţă de situaţia în ceea ce priveşte drepturile femeilor şi ale minorităţilor. Dar Duda şi-a folosit dreptul de veto prezidenţial pentru a bloca o mare parte din eforturile de reformă ale lui Tusk.

„Miza acestor alegeri este la fel de mare ca la 15 octombrie”, a declarat Tusk în parlament luna trecută. „Aşa că sper într-o mobilizare. Este greu să guvernezi alături de un preşedinte ostil, cu toate aceste veto-uri”, a mărturisit el.

În Polonia, preşedintele are dreptul de veto asupra legislaţiei şi îndeplineşte funcţia de comandant suprem, dar are puteri executive limitate.

În contextul în care războiul din Ucraina vecină a intrat probabil într-o etapă finală după mai mult de trei ani de lupte, Trzaskowski, Nawrocki şi Mentzen şi-au lăudat cu toţii acreditările de lideri pe timp de război.

Toţi trei promit să continue să sprijine Kievul din punct de vedere militar, dar au divergenţe cu privire la cât de mult ajutor ar trebui acordat refugiaţilor din Ucraina.

Nawrocki şi Mentzen se opun, de asemenea, aderării Ucrainei la NATO şi subliniază că interesele de securitate ale Poloniei se află alături de Washington, în timp ce Trzaskowski doreşte un rol mai important pentru UE în gestionarea conflictului şi protejarea securităţii Europei.

„Susţinem Ucraina în eforturile sale de a învinge Rusia post-sovietică. Acest lucru este evident”, a declarat Nawrocki în timpul unei dezbateri televizate, luni. „Este în interesul strategic al Poloniei să respingă ameninţarea neoimperialistă din partea Rusiei”, a subliniat el. „Ca preşedinte, voi construi alianţa polono-americană şi nu voi fi de acord ca UE să devină un substitut al NATO”, a punctat candidatul.

Făcându-se ecoul limbajului lui Trump şi exploatând oboseala crescândă în rândul alegătorilor, Nawrocki şi Mentzen spun că interesele etnicilor polonezi ar trebui să primeze în faţa celor ale refugiaţilor ucraineni.

„Ei vin din Ucraina, se înregistrează la medici, lungesc cozile şi apoi se întorc acasă. Noi plătim pentru turismul medical”, a declarat Mentzen în timpul unui eveniment de campanie din februarie.

În ciuda unui avans de aproximativ opt puncte procentuale faţă de Nawrocki, Trzaskowski, care este cotat la aproximativ 32% din voturi, ar putea avea probleme în cazul unei confruntări între cei doi, spun observatorii politici.

Fiu al unui muzician de jazz, Trzaskowski a avut probleme în a atrage alegătorii din zonele rurale, unde Nawrocki este adesea văzut ca o persoană care înţelege mai bine luptele acestora cu costurile ridicate ale vieţii şi opoziţia faţă de migraţie.

„Nawrocki este pur şi simplu aproape de inima mea. Zâmbetul lui Trzaskowski nu este deloc sincer”, a declarat Anna Cieslik, în vârstă de 38 de ani, din Garwolin, un orăşel la est de Varşovia.

Cu toate acestea, sprijinul lui Nawrocki a scăzut în ultimele săptămâni, pe fondul acuzaţiilor că a minţit în declaraţia sa de avere şi a ascuns un apartament pe care l-a achiziţionat de la un pensionar vulnerabil.

CUM SE DESFĂŞOARĂ ALEGERILE?

Alegătorii vor alege preşedintele pentru un mandat de cinci ani prin intermediul unui sistem în două tururi. Dacă niciun candidat nu obţine un scor mai mare de 50% în primul tur, la 1 iunie va avea loc un nou tur de scrutin între primii doi concurenţi.

Preşedinţii pot avea maximum două mandate. Al doilea mandat al lui Duda se încheie pe 6 august.

Secţiile de votare se deschid la ora locală 7 a.m. (08.00 ora României) şi se închid la ora 9 p.m. (10 p.m.) pe 18 mai.

Aproximativ 29 de milioane de persoane pot participa la vot.

Exit-poll-urile vor fi publicate la scurt timp după încheierea scrutinului. Rezultatele parţiale vor fi publicate în cursul nopţii de duminică şi luni.

CINE SUNT CANDIDAŢII?

Rafal Trzaskowski

Trzaskowski, în vârstă de 53 de ani, este primar al Varşoviei din 2018. El a fost învins la limită de Duda în scrutinul prezidenţial din 2020.

Principalele propuneri ale lui Trzaskowski includ creşterea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB, liberalizarea legilor privind avortul şi dezvoltarea industriei poloneze de armament şi tehnologie, precum şi asigurarea unei poziţii puternice a Poloniei în Uniunea Europeană.

Karol Nawrocki

Un istoric conservator în vârstă de 42 de ani, Nawrocki este susţinut de partidul naţionalist Lege şi Justiţie (PiS), care a pierdut puterea în faţa lui Tusk în 2023.

În perioada 2017-21, el a condus Muzeul celui de-al Doilea Război Mondial din Gdansk, în nordul Poloniei, iar în prezent este şeful Institutului de Memorie Naţională din Polonia.

El doreşte taxe mai mici, o retragere din Pactul privind migraţia şi Green Deal al Uniunii Europene şi critică acordarea de mai multe drepturi cuplurilor LGBT.

Ca şi Trzaskowski, el doreşte să aloce 5% din PIB pentru apărare.

În prezent, el se află pe locul al doilea în sondaje.

Slawomir Mentzen

Candidatul extremei drepte Slawomir Mentzen, în vârstă de 38 de ani, conduce o firmă de consultanţă fiscală şi este un critic vocal al reglementărilor guvernamentale.

Printre propunerile sale cheie se numără reduceri semnificative ale impozitelor, retragerea din acordul european Green Deal şi opoziţia faţă de mai multe drepturi pentru homosexuali.

El crede că Polonia ar trebui să evite asumarea unor responsabilităţi militare sau financiare excesive în războiul Ucraina-Rusia. Doreşte să acorde prioritate suveranităţii Poloniei, asigurându-se că Constituţia sa prevalează asupra legislaţiei UE.

În prezent, el se află pe locul al treilea în sondaje.

Szymon Holownia

În vârstă de 48 de ani, Holownia, preşedintele camerei inferioare a parlamentului polonez, a lucrat anterior ca jurnalist şi prezentator de televiziune. El a fondat mişcarea politică Polska 2050, o grupare de centru care face acum parte din coaliţia de guvernare.

Principalele propuneri ale lui Holownia includ promovarea dezvoltării regionale, îmbunătăţirea transportului public şi creşterea accesului la locuinţe la preţuri accesibile. El doreşte să reducă birocraţia, să sprijine întreprinderile poloneze şi să dezvolte capacităţile interne de producţie de armament ale Poloniei.

Stânga

Trei candidaţi de stânga sunt, de asemenea, în cursă, Magdalena Biejat, în vârstă de 43 de ani, vicepreşedinte al Senatului, având cea mai mare susţinere. Ea este unul dintre cei mai vocali susţinători ai drepturilor femeilor şi ale minorităţilor şi doreşte să permită accesul la avort, după ce procedura a fost aproape total interzisă sub conducerea PiS. Propunerile lui Biejat se concentrează pe reducerea sărăciei, creşterea salariilor din sectorul public şi accesibilizarea locuinţelor.

Programul său este similar cu cel al lui Adrian Zandberg, în vârstă de 45 de ani, şeful partidului Razem (Împreună).

Ultimul candidat de stânga este Joanna Senyszyn, în vârstă de 76 de ani, academician, deputat şi fost membru al Partidului Muncitoresc Unit din Polonia, care a condus ţara până la căderea comunismului.

Alţi candidaţi

Printre cei 13 candidaţi se numără şi Grzegorz Braun, de extremă-dreapta, care în 2023 a folosit un extinctor pentru a stinge lumânările de Hanukka în parlamentul ţării, incident ce a provocat indignare internaţională.

Un alt candidat este Krzysztof Stanowski, în vârstă de 42 de ani, jurnalist şi YouTuber, care nu are program politic şi spune că doreşte să le arate oamenilor culisele campaniei şi să strângă bani pentru organizaţii caritabile.