Stresul cronic duce la îmbătrânire accelerată, dă peste cap funcţionarea celulelor corpului şi poate fi fatal, spun experții

Atenţie la cât de mult vă stresaţi! Stresul cronic duce la îmbătrânire accelerată înainte de vreme. Dă peste cap funcţionarea celulelor corpului şi poate fi chiar fatal. O spun experţi din numeroase ţări care discută problema, dar şi soluţiile, în Bucureşti, la Stress Congress. S-a constatat că majoritatea celor care au ajuns cu infarct la un mare spital de urgenţă din Capitală au avut înainte emoţii negative intense. Şi tot mai mulţi tineri cer ajutor ca să facă faţă stresului.

Toţi simţim stresul, fie că sunt greutăţile traiului, din relaţii sau de la serviciu, blocajul din trafic, vremea sau poluarea, dar când e prea mult, ne îmbolnăveşte şi ne poate scurta viaţa, avertizează experţii.

Prof. dr. Luiza Spiru, președinte Stress Congress, UMFCD: Dacă trăim într-un stres cronic mai mult de doi ani, mai mult de cinci ani, creierul nostru are cel puţin cu zece ani mai mult decât vârsta noastră cronologică.

Conf. dr. Ștefan Busnatu, prorector UMFCD, cardiolog, Spitalul Bagdasar-Arseni: Din experienţa de cardiolog intervenţionist din gărzile de infarct, marea majoritate a prezentărilor sunt generate de factori stresori.

Potrivit noilor recomandări, cardiologii ar trebui să evalueze şi cât de stresaţi suntem: starea de psihic e considerată acum factor de risc cardiovascular independent. Tot mai mulţi, mai ales tineri, care se simt rău, fac analize şi merg de la un specialist la altul, dar nu găsesc o cauză fizică. La psiholog sau la psihiatru află că e de la stres.

Conf. dr. Mihnea Manea, șef Secție Psihiatrie, Spitalul Alexandru Obregia: Cu cât mai mult stres, cu siguranţă cu atât mai repede instalarea unui burnout. Asta pune viaţa în pericol major. Cu cât se prelungeşte perioada până cer ajutorul, lucrurile se agravează.

Soluţiile trebuie personalizate, spun experţii reuniţi la Bucureşti, la Stress Congress. Thierry Gricourt îi ajută pe francezii fragili să reducă stresul cu o cască de realitate virtuală. 

Thierry Gricourt, partener în proiecte innovative pentru sănătate: Îi ajută pe oameni să fie transportaţi într-un univers real, la munte, la mare, etc., şi să uite de problemele cotidiene. Le aduce emoţii pozitive.

Unele soluţii nu costă nimic şi sunt la îndemâna oricui.

Dominik Thor, președinte, Colegiul pentru Știință Longevității, Geneva: Au fost studii medicale mari care au arătat că dacă faci unele forme de meditaţie sau exerciţii de respiraţie sau chiar rugăciuni, asta te ajută să reglezi biomarkerii stării de sănătate. Şi prin sport ajuţi creierul să se refacă. Somnul ajută.

Dr. Horațiu Miclea, medic psihiatru, doctor în psihologie, Franța: A trăi nu izolat, ci împreună cu ceilalţi, în mediul real, în lumea reală şi nu într-o lume virtuală a reţelelor.

Nick Guldemond, expert OMS: Să le dai oamenilor un scop în viaţă plin de sens, de obicei o slujbă decentă sau o poziţie relevantă în comunitate sunt importante. Dacă le traduci în politici publice potrivite, ajungi la o economie mai bună. Asistenţă primară adecvată, inclusiv fizioterapie, psihoterapie, dieteticieni. Să nu uităm rolul angajatorilor. Şi un mediu de lucru sănătos e important. În vremurile actuale din Europa, cu ameninţări economice şi politice, populism, să creezi un mediu politic stabil.

Laszlo Borbely, consilier de stat, coordonator, Departamentul de Dezvoltare Durabilă: Creierul nostru este ca un computer. Dacă noi dăm un mesaj negativ, evident că apar bolile. Oamenii au nevoie de feedback pozitiv. Şi din suflet să spui ceea ce spui.

Prof. dr. Carmen Orban, medic primar ATI, senator: Iubirea, este de fapt, esenţa oricărui lucru. Totul pleacă de la iubire.

Prof. dr. Luiza Spiru, președinte Stress Congress, UMFCD:  Ideal este să nu pleci la drum, oricare ar fi drumul tău în dimineaţa respectivă, cu gânduri negative. O zi nouă înseamnă un nou început pentru fiecare. Dacă priveşti lucrurile aşa, atunci dimineaţa e mult mai frumoasă, în ciuda ploii.