Convingerile pe care le avem despre noi înșine, despre stres, îmbătrânire sau propriile limite pot influența felul în care ne comportăm și, în timp, chiar sănătatea noastră, susține autorul Nir Eyal. Acesta explică, într-un interviu pentru CNN, că nu toate gândurile care ne trec prin minte trebuie tratate ca adevăruri definitive, iar unele dintre ele pot fi schimbate.

V-ați întrebat vreodată de ce unii oameni par să „înghețe” în timp, în timp ce alții îmbătrânesc vizibil de la un an la altul? Ei bine, buletinul s-ar putea să ne mintă pe toți, spun cercetătorii europeni din consorțiul MARK-AGE, care au reușit să creeze un test revoluționar capabil să arate „vârsta biologică”.

Un nou studiu internațional ridică semne serioase de întrebare despre impactul unor substanțe chimice invizibile, dar prezente peste tot în viața modernă. Este vorba despre PFAS, cunoscute drept „substanțe chimice eterne”, iar cercetătorii au descoperit că acestea ar putea accelera procesul de îmbătrânire, mai ales la bărbați. Iar efectele devin vizibile exact într-un moment critic al vieții: între 50 și 65 de ani.

Potrivit unui studiu din 2024 privind modificările moleculare asociate îmbătrânirii, oamenii experimentează două salturi bruște: unul în jurul vârstei  de 44 de ani și celălalt în jurul vârstei de 60 de ani, scrie Science Alert.

Implicarea socială activă este unul dintre cei mai puternici predictori ai longevității și ai duratei de viață sănătoase, arată cercetările psihosociale contemporane. Psihologul Radu Leca explică faptul că relațiile sociale, participarea comunitară și comportamentele prosociale nu sunt doar beneficii emoționale, ci mecanisme biopsihosociale esențiale pentru menținerea sănătății pe termen lung. „Longevitatea se construiește în dialog, nu în izolare”, subliniază specialistul.

Ţările trebuie să acţioneze acum pentru a împiedica schimbările demografice să le afecteze perspectivele economice pe termen lung, a avertizat Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) într-un raport semestrial publicat marţi, transmite Reuters. Raportul arată că îmbătrânirea populaţiei a început deja să afecteze creşterea economică în unele state, dar şi că în Europa emergentă, scăderea ponderii persoanelor în vârstă de muncă este proiectată să reducă creşterea anuală a PIB-ului pe cap de locuitor cu o medie de aproape 0,4 puncte procentuale pe an între 2024 şi 2050. "Chiar şi în prezent, demografia erodează creşterea nivelului de trai şi va fi un impediment pentru creşterea PIB-ului în viitor", a declarat economistul-şef al BERD, Beata Javorcik. Potrivit acesteia, fostele ţări comuniste "îmbătrânesc înainte de a se îmbogăţi", vârsta mediană ajungând la 37 de ani, într-un moment în care PIB-ul mediu pe cap de locuitor este de 10.000 de dolari. Aceasta a reprezentat un sfert din suma înregistrată atunci când vârsta mediană a atins acest nivel în economiile avansate în anii '90. Raportul BERD a evidenţiat o serie de factori care determină scăderea ratei natalităţii, de la schimbări ale normelor sociale până la reducerea câştigurilor femeilor după naşterea unui copil. Însă, deşi aproape toate ţările BERD au cel puţin unele stimulente pentru a creşte rata natalităţii, Javorcik a declarat că aceste măsuri nu au produs o schimbare semnificativă şi susţinută în nicio ţară. Migraţia la nivelul necesar pentru a contracara scăderea naşterilor nu este acceptabilă din punct de vedere politic în majoritatea locurilor, se arată în raport, iar majoritatea cetăţenilor sunt "ambivalenţi" când vine vorba de creşterea utilizării inteligenţei artificiale pentru a îmbunătăţi productivitatea. Principalul instrument, a spus Javorcik, ar fi ca persoanele să rămână mai mult timp în câmpul muncii, ceea ce ar necesita, de asemenea, o anumită recalificare şi, eventual, modificări ale schemelor de pensii. "Ceea ce avem nevoie este să avem o conversaţie adultă cu alegătorii despre stadiul actual al lucrurilor, deoarece oamenii tind, de fapt, să subestimeze semnificaţia tendinţelor demografice. Trebuie să informăm - în special - alegătorii mai tineri, deoarece ei sunt cei care vor purta povara schemelor de pensii de tip pay as-you-go (finanţate prin contribuţiile persoanelor active - n.r.)", a subliniat Beata Javorcik. Niciuna dintre măsurile care pot compensa scăderea ratelor natalităţii nu este populară din punct de vedere politic. Însă raportul BERD a constatat că îmbătrânirea populaţiei - şi a liderilor - îngreunează situaţia, deoarece aceştia favorizează izolarea pensiilor şi restricţionarea migraţiei. Într-o economie tipică la nivel global, liderul are acum 60 de ani, cu 19 ani mai mult decât vârsta medie a unei persoane adulte. Această diferenţă s-a mărit în autocraţii la 26 de ani în 2023, faţă de 19 ani în 1960. Cele mai noi state membre ale BERD, inclusiv naţiuni tinere şi în creştere, cum ar fi Nigeria, ar trebui să se concentreze pe facilitarea creşterii locurilor de muncă şi a expansiunii sectorului privat, deoarece timpul trece, a transmis Javorcik. "Acest dividend demografic de care se pot bucura este trecător", a apreciat Javorcik, subliniind scăderea ratelor natalităţii în alte părţi ale Africii. "Aşadar, există doar o fereastră de oportunitate, aceste ţări trebuie să profite de acest lucru", a mai spus Beata Javorcik. BERD este o instituţie financiară internaţională care promovează dezvoltarea sectorului privat şi a iniţiativelor antreprenoriale în 36 de ţări de pe trei continente. Acţionariatul băncii este compus din 73 de ţări, UE şi BEI. Investiţiile BERD au ca scop transformarea economiilor din regiunile de operare, astfel încât acestea să devină competitive, incluzive, bine guvernate, verzi, reziliente şi integrate. BERD este un investitor instituţional de top în România, alocând până acum aproape 12 miliarde de euro în 569 de proiecte.

S-a constatat că majoritatea celor care au ajuns cu infarct la un mare spital de urgenţă din Capitală au avut înainte emoţii negative intense.

Guvernul sprijină şi promovează conceptul de îmbătrânire activă, pentru ca România să fie o ţară în care ''oamenii duc o viaţă lungă, sănătoasă, plină de sens, de satisfacţie şi de împlinire, alături de comunităţile din care fac parte'', a transmis, miercuri, premierul Marcel Ciolacu, participanţilor la Congresul Naţional de Îmbătrânire Activă.

e„Toată averea mea pentru încă o clipă”. Se presupune că acestea au fost ultimele cuvinte ale Elisabetei I, care, în calitate de regină a Angliei, a avut suficiente bunuri pentru a fi una dintre cele mai bogate femei din epoca sa. Având în vedere că a fost o patroană a alchimiștilor - care căutau, printre altele, un elixir al vieții - este posibil ca ea să fi vorbit la propriu. Dar în zadar. Și-a trăit ultima clipă de viață în martie 1603.