Situl nuclear misterios al Iranului, construit în munți și aproape imposibil de distrus

O imagine din satelit, realizată pe 14 iunie 2025, nu arată nicio pagubă vizibilă după atacurile Israelului / Maxar Technologies
18 iunie 2025, 09:49

Construit în interiorul unui munte și întărit împotriva bombelor perforante. Iată ce știm despre situl nuclear Fordow al Iranului, conform CNN:

Cinci tuneluri care pătrund într-un lanț muntos, o structură mare de sprijin și un perimetru de securitate vast – acestea sunt singurele lucruri vizibile din imaginile satelitare recente ale misterioasei uzine de îmbogățire a combustibilului Fordow din Iran.

Acest complex secret, bine păzit, construit în apropierea orașului sfânt Qom, a alimentat speculații legate de natura și dimensiunea sa reală încă de când a fost făcut public în 2009.

O mare parte din ceea ce știm provine dintr-un set de documente iraniene furate acum câțiva ani de serviciile de informații israeliene.

Sălile principale se află la o adâncime estimată de 80-90 metri sub pământ – suficient de adânc încât nicio bombă aeriană cunoscută deținută de Israel să nu poată pătrunde, ceea ce face ca distrugerea instalației din aer să fie aproape imposibilă.

În timp ce conducerea Iranului resimte o serie de lovituri devastatoare ale Israelului, unii analiști spun că Fordow ar putea fi locul în care Iranul s-ar grăbi să transforme rezervele de uraniu îmbogățit într-o bombă nucleară.

Israelul a vizat recent instalația, dar, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), până acum nu a reușit – sau nu a dorit – să o afecteze semnificativ.

Teheranul susține de mult că programul său nuclear are scopuri pașnice, dar Fordow a fost în centrul îngrijorărilor privind ambițiile Iranului.

„Dimensiunea și configurația acestei instalații nu corespund unui program pașnic”, spunea fostul președinte american Barack Obama în 2009, când, alături de liderii Franței și Marii Britanii, anunțau existența Fordow-ului.

Cu doar câteva zile înainte de acel anunț, Iranul – știind probabil că agențiile occidentale aflaseră despre instalație – informase AIEA despre dorința de a construi o nouă uzină de îmbogățire a combustibilului. La acel moment, construcția Fordow era deja în desfășurare de ani de zile.

Deși Teheranul a respins acuzațiile, condamnările chiar și din partea Rusiei și îngrijorările Chinei i-au redus drastic spațiul de manevră.

Construcția a demarat la începutul anilor 2000

Statele Unite și aliații săi nu au oferit multe detalii despre momentul exact al începerii lucrărilor, dar imaginile satelitare istorice indică activitate încă din 2004. AIEA susține că deține imagini chiar din 2002.

„Fordow este, de fapt, un proiect care a început în timpul a ceea ce noi numim programul de arme nucleare de urgență din anii 2000”, a spus David Albright, șeful Institutului pentru Știință și Securitate Internațională din Washington.

În 2009, o structură mare de sprijin era deja finalizată, iar excavațiile pentru un tunel de ventilație – crucial pentru circulația aerului – erau în desfășurare. Tunelul a fost ulterior camuflat, arată imagini mai recente.

Iranul a explicat AIEA, într-o scrisoare din octombrie 2009, că decizia de a construi instalația în subteran a fost rezultatul „amenințărilor cu atacuri militare” și că Fordow va servi ca rezervă pentru uzina de la Natanz.

Iranul a afirmat că instalația poate găzdui până la 3.000 de centrifuge.

Acordul nuclear și acuzațiile israeliene

Pericolul reprezentat de Fordow a fost diminuat temporar de Planul Comun de Acțiune Complet (JCPOA) – cunoscut ca „acordul nuclear iranian” – care a obligat Iranul să îndepărteze două treimi dintre centrifuge și tot materialul nuclear. Ulterior, acel proces a fost inversat după retragerea SUA din acord în 2018, sub administrația Trump.

În același an, premierul israelian Benjamin Netanyahu a făcut publice noi detalii, după ce serviciile de informații israeliene au confiscat peste 55.000 de documente din ceea ce Israelul a numit „arhiva atomică” a Iranului.

Printre documente se aflau planuri detaliate ale Fordow-ului și scopurile sale: producerea de uraniu îmbogățit pentru arme nucleare, suficient pentru una sau două bombe pe an.

La acea vreme, adjunctul ministrului iranian de externe, Abbas Araghchi, a calificat dezvăluirile și declarațiile lui Netanyahu drept „copilărești” și „ridicole”.

Protejat chiar și de cele mai puternice bombe

Rapoarte recente ale AIEA arată că Iranul a crescut producția de uraniu îmbogățit la 60% la Fordow, instalație care găzduiește acum 2.700 de centrifuge.

„Producția și acumularea semnificativă de uraniu foarte îmbogățit de către Iran este un motiv serios de îngrijorare”, a declarat AIEA pe 31 mai.

Potrivit ISIS, „Iranul poate converti actualul stoc de uraniu îmbogățit la 60% în 233 kg de uraniu pentru arme în doar trei săptămâni la Fordow” – suficient pentru nouă bombe nucleare.

De aceea, Fordow este o țintă majoră pentru Israel. Dar este distrugerea sa cu adevărat posibilă?

Ambasadorul Israelului în SUA, Yechiel Leiter, a declarat recent că doar SUA deține bomba necesară pentru a lovi Fordow: bomba penetrantă GBU-57, care poate pătrunde aproximativ 60 de metri în subteran – insuficient pentru a atinge Fordow, situat la 80–90 m adâncime.

„Pentru ca Fordow să fie distrus din aer, SUA trebuie să decidă dacă dorește să urmeze această cale”, a spus Leiter. „Dar există și alte metode de a-l neutraliza”.

Conform unui raport RUSI (Royal United Services Institute), chiar și cu bomba GBU-57, ar fi necesare lovituri repetate în același punct pentru a pătrunde instalația.

„Aș miza pe atacuri repetate asupra Fordow”, a declarat analistul militar CNN Cedric Leighton, fost colonel al Forțelor Aeriene SUA.

Albright susține că există și alte metode de sabotaj: „Israel ar putea distruge intrările în tuneluri și sistemul de ventilație. Dacă distrugi acele tuneluri și alimentarea electrică, ar putea trece luni bune până la reluarea operațiunilor”.

Totuși, chiar dacă Fordow ar fi distrus, Iranul ar putea continua programul nuclear în altă parte.

Dacă îl distrugi, nu e sfârșitul jocului. Următoarea întrebare este: câte centrifuge a mai produs Iranul în secret și unde le-a ascuns?”, a spus Albright.

„Cred că se exagerează ideea de a-l distruge prin prăbușirea plafonului – lucru pe care probabil doar SUA l-ar putea realiza”, a mai precizat acesta.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite