Sinistrații din Galați și Vaslui și poveștile lor cutremurătoare: Și-au salvat viețile ca prin minune, iar acum trebuie să-și părăsească definitiv casele

Fără case, lemne şi animale, fără legumele pe care le-au îngrijit întreaga vară, cu perspectiva frigului care se apropie, localnicii loviţi de inundaţii din județele Galați și Vaslui se uită spre cer şi spre cei care le vin în ajutor – rude sau chiar străini la care vor locui până trece iarna.

În Costache Negri, casele, altădată adăpost, ascund acum pericole la tot pasul. Dintr-una din locuințe n-a mai rămas nimic. Apa a fost atât de mare, încât a ajuns până la tavan. Bătrâna care locuia aici a supraviețuit ca prin minune după ce a fost salvată de fiul ei.

A spart podul cu pumnul, cu ce a dat el în tavan, s-a urcat pe șifonier, a luat-o pe mama sus și a ridicat-o în pod.

Monalisa Marin: Mama este foarte foarte rău, pentru că deja e a treia oară când trece prin inundații. Mama, sora mea, fratele meu, cumnatul meu, îmi rup sufletul pentru că s-au îmbolnăvit, s-au îmbolnăvit fizic. E o traumă care a devenit între timp depresie și i-a afectat foarte tare. Nu mă doare că pierdem astea, mă doare sufletul pentru ei.

O altă casă din imagini a fost construită în 2007, este o casă care a fost inundată și în 2013, însă nu la fel ca acum. Claudiu nu se va mai întoarce în această casă, la fel ca și vecinii lui și familia lui, pentru că nimic din ea nu mai poate fi folosit.

Nici măcar proviziile de lemne pentru iarnă nu mai sunt bune. Sunt ude și pline de noroi.

În magazia din imagini erau adunate 12 tone de lemn, pregătite special pentru sezonul rece, pentru că în casă erau deja două sobe, tocmai ca oamenii să economisească, să nu mai pornească centrala. Însă din aceste 12 tone au rămas mai puțin de patru.

Puțini se mai încumetă să rămână în Costache Negri. Viitura de anul acesta e cea mai mare trăită până acum. La fel de mare este și teama că potopul se poate repeta.

Am depresie puternică. Deci fac atac de panică, eu când văd nor, apă, fug, dar nu știu unde fug.

În satele lovite de inundații, multe case sunt încă pline cu noroi. Oamenii, ajutați de voluntari, curăță ce mai pot. Bătrâna care locuia într-una din case va sta la iarnă la fiică şi ginere.

Mircea, locuitor din Costache Negri: N-avem cum acuma, curățenie și aici îi trebuie o iarnă ca să se usuce pereții ăștia și după aia vedem, dacă ni se permite s-o mai reparăm. (n.r., întrebare: Mai e ceva de reparat?) Aici? Nu.

E trist, e foarte foarte dureros pentru noi, să ne vedem părinții că pleacă din căsuța lor.