Scenarii pentru un viitor guvern. Concluzii după discuțiile informale

Prima rundă de discuții informale dintre președintele Nicușor Dan și liderii PSD, PNL, USR, UDMR și cei ai minorităților naționale scoate la iveală constrângerile partidelor în formarea viitorului guvern. Dar și câteva scenarii care vor sta la baza consultărilor oficiale. Viitorul executiv va avea  ca obiectiv să propună, până în toamnă, bugetul pentru 2027, a anunţat Nicuşor Dan. Liderii partidelor nu au dat mai multe detalii. Dar nu exclud nici un premier tehnocrat, nici un guvern minoritar.

După consultările informale de la Cotroceni cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, nu s-a degajat o formulă clară a viitorului guvern.

Ilie Bolojan rămâne ferm pe poziția anti-PSD.

Într-o postare de ziua Europei, liderul liberal a folosit ocazia să trimită noi săgeți către social-democrați. A acuzat un mecanism de putere cu adânci rădăcini în comunism, opus modernizării țării, și care acum, că a fost deranjat, reacționează.

Ilie Bolojan nu exclude o retragere în opoziție, dacă PSD își asumă guvernarea, dar nici un guvern minoritar, și caută sprijin inclusiv la partide care nu sunt în Parlament.

PNL ar putea absorbi și Forța Dreptei. Ludovic Orban a anunțat că a început discuții în acest sens.

Social democrații par că încearcă să formeze o majoritate. Deputatul Marius Budăi a anunțat că PSD începe, de săpătămâna viitoare, să negocieze cu toate forțele dispuse să pună capăt instabilității. Și dă un ultimatum liberalilor. Alți lideri din PSD văd altfel situația.

Și de la grupurile mari din Parlamentul European vine un mesaj de încurajare a formării unei noi coaliții proeuropene, a adăugat prim-vicepreședintele social democrat Victor Negrescu.

UDMR ar accepta, în situația actuală, un guvern minoritar, deși nu consideră că este o soluție stabilă. Condiția este să nu fie susținut de AUR sau SOS România.

În privința viitorului prim ministru, Kelemen Hunor spune că e nevoie de un candidat pregătit profesional, credibil din punct de vedere politic şi capabil să gestioneze simultan criza politică, guvernamentală şi bugetară, fără ca vreo personalitate politică să-l considere un rival.