România află vineri decizia privind despăgubirile din dosarul „Roșia Montană”. Compania canadiană care obținuse licența de exploatare a solicitat o sumă uriașă

Decizia privind despăgubirile pe care România trebuie să le plătească investitorilor de la Roșia Montană este așteptată vineri. Compania canadiană care obținuse licența de exploatare a minereurilor a solicitat o sumă uriașa: 6,7 miliarde de dolari. Acțiunea în instanță a fost inițiată în 2015, după ce statul român a blocat investițiile miniere de la Roșia Montană.

Vineri, România află dacă și cât trebuie să plătească investitorilor de la Gabriel Resources, firma canadiană care a obținut acum 25 de ani licență de exploatare a zăcămintelor de aur și argint de la Roșia Montană.

Citește și: Povestea controversată de la Roșia Montana a început în urmă cu 27 de ani. Investițiile în exploatări miniere, blocate după ce zona a fost înscrisă în UNESCO

Autoritățile ar putea contesta decizia care va fi pronunțată de Tribunalul de arbitraj de la Washington, însă recunosc că nu au speranțe prea mari într-o decizie favorabilă.

Marcel Boloș, ministrul de Finanțe: Am fost înștiințați că se va pronunță decizia, așteptăm să vedem care va fi, urmează să ne formulăm strategia de negociere și în funcție de coordonate vom parcurge etapele pentru a ajunge la un consens. Este posibilă cale de atac, dar perspectiva de a schimba decizia este destul de mică.

Povestea de la Roșia Montană începea în 1995

Povestea controversată de la Roșia Montană a început în 1995, când compania canadiană Gabriel Resources a câștigat contractul pentru procesarea zăcămintelor din zonă. Doi ani mai târziu, a obținut, fără licitație, şI licență de exploatare minieră pentru 20 de ani.

În 2013, printr-un proiect de lege, guvernul dădea undă verde începerii lucrărilor la Roșia Montană. Dar, sub presiunea protestelor de stradă față de posibila procedură de exploatare, prin folosirea cianurilor, parlamentul a respins proiectul.

Patru ani mai târziu, România a depus dosarul pentru înscrierea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, iar procedura a fost finalizată în 2021, moment în care au fost închise definitiv porțile pentru orice exploatare minieră.

Citește și: Ministrul Finanţelor: Avem o strategie de negociere în dosarul Roşia Montană. Suma maximă cerută de investitor este de 6,7 mld. dolari

Compania canadiană a chemat în instanță România la un Tribunal al Băncii Mondiale, invocând pierderi uriașe pentru că nu și-a putut pune în practică licența de exploatare.

Conform studiilor realizate de Gabriel Resources, la Roșia Montană s-ar regăsi aproape 300 de tone de aur și 1.500 de tone de argint.

Citește și: Ciolacu: Eu aș face Referendum dacă e oportun să scoatem aurul de la Roșia Montana

Bogățiile sunt în pământ, dar în zonă nu sunt prea multe lucruri de făcut. Puțini sunt oamenii care au rămas acolo. Nici turistic, Roșia Montană nu prea are multe de oferit. Pot fi vizitate doar galeriile romane, însă numai în sezonul estival.

Includerea în patrimoniul UNESCO face ca investițiile în zonă să fie dificile, chiar și cele care i-ar putea crește valoarea turistică.