Povestea controversată de la Roșia Montana a început în urmă cu 27 de ani. Investițiile în exploatări miniere, blocate după ce zona a fost înscrisă în UNESCO

10 februarie 2024, 19:23 (actualizat 12 februarie 2024, 12:46)

Totul a început acum 27 de ani, compania canadiană Gabriel Resources începea un proiect pentru extragerea câtorva mii de tone de aur și argint. Firma nu a obținut însă avizele necesare, iar ONG-urile au contestat deciziile guvernanților care vizau acest proiect și în 2013 au forțat Parlamentul să respingă legea care ar fi permis începerea mineritului. Investițiile în exploatări miniere la Roșia Montana s-au blocat definitiv când zona a fost înscrisă în patrimoniul UNESCO.

În 1997, în timpul Guvernului Ciorbea, canadienii de la Gabriel Resources au încheiat un contract cu Regia Autonomă a Cuprului Deva și alte două companii de stat prin care s-au pus bazele Euro Gold Resources.

În proiectul inițial, statul român avea o participație de aproximativ 20%, iar compania canadiană deținea 80%. Cea devenită Roșia Montana Gold Corporation a obținut în 1999 licență de exploatare a aurului. Ulterior, a tot încercat, fără succes, să primească avizele de mediu necesare pentru a extrage zăcămintele.

Citește și: România trebuie să plătească despăgubiri de miliarde de dolari, dacă pierde procesul în cazul Roșia Montana

Între timp, localnicii din Roșia Montană refuzau să fie relocați, iar activiștii susțineau că proiectul va provoca un dezastru ecologic, deoarece pentru extragerea minereurilor s-ar fi folosit cianuri.

Proiectul exploatării a căzut în urma presiunii străzii

În septembrie 2013, Guvernul condus de Victor Ponta a trimis Parlamentului un proiect de lege prin care dădea undă verde expropierilor și exploatării de la Roșia Montana.

Sub presiunea protestelor uriașe de stradă la care au participat zeci de mii de oameni în București și în mai multe orașe, proiectul a căzut în Parlament.

În 2015, compania canadiană a chemat în instanță România la un Tribunal al Băncii Mondiale, invocând pierderi de 4,4 miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană.

În ianuarie 2017, în timpul guvernării Cioloș, a fost depus dosarul pentru înscrierea sitului în patrimoniul UNESCO, însă procedurile nu au fost încheiate.

În 2020, Guvernul Orban a reluat procedurile, iar un an mai târziu, Roşia Montană a fost înscrisă oficial în patrimoniul UNESCO. Din acel moment au fost închise porțile pentru investițiile în exploatări miniere.

Conform studiilor realizate de compania canadiană, la Roșia Montană s-ar regăsi aproape 300 de tone de aur și 1.500 de tone de argint.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite