Război, zvonuri, anxietate. Psihologul Radu Leca explică cum să-ți păstrezi calmul și rațiunea

Psihologul Radu Leca a explicat, într-un interviu pentru tvrinfo.ro, cum pot oamenii să-și protejeze echilibrul mental în fața informațiilor despre un posibil conflict militar și cum să rămână ancorați în realitate într-o perioadă de incertitudine.

De curând, un oficial militar a afirmat că nu suntem în război, dar ne pregătim ca pentru un război. Declarațiile au fost făcute în contextul exercițiilor de mobilizare a rezerviștilor, persoane cu vârsta medie de peste 45 de ani, care nu au mai îmbrăcat haina militară de peste 20 de ani.

”Aceste informații și acțiuni cresc temperatura emoțională a spațiului public. Întrebarea-cheie nu este «ce va fi?», ci «cum îmi protejez psihicul și deciziile zilnice în fața incertitudinii?». Răspunsul scurt este: controlezi atenția, nu titlurile”, a spus psihologul.

El explică faptul că mintea umană este atrasă de intensitate, nu de importanță, iar gestionarea atentă a informațiilor devine o strategie de igienă mentală.

„Psihologia atenției spune că mintea urmează ce este intens, nu ce este important. De aceea, primul pas strategic este să trecem de la consum reactiv la consum programat de informație. Ferestre scurte, la ore fixe, două pe zi, sunt suficiente pentru majoritatea oamenilor; în rest, notificările și fluxurile interminabile sporesc anxietatea fără să aducă claritate. Un articol viral nu e un ordin, un clip emoțional nu e o procedură, iar o speculație nu e un indicator.”

Specialistul recomandă ca fiecare persoană să-și definească din timp semnalele care chiar i-ar schimba comportamentul, pentru a evita panica inutilă.

„Pentru cetățeni, elementele enumerate sunt de regulă acte oficiale nominale, mesaje RO-Alert cu instrucțiuni concrete sau măsuri vizibile și confirmate ale autorităților — precum modificări oficiale în transport, consum de utilități sau reglementări logistice. Atât timp cât astfel de indicatori nu apar, ajustările trebuie să rămână proporționale: informare, ordine în documente, un plan familial simplu și un mic kit practic, fără cumpărături compulsive.”

În plan psihologic, Radu Leca avertizează asupra „erorilor cognitive” care pot duce la catastrofare și panică.

„Biasul de disponibilitate face ca imaginile puternice să pară și probabile; biasul de confirmare ne face să căutăm doar știri care ne validează temerile. Antidotul este rutina SIFT: oprește-te înainte să distribui, investighează sursa, caută o acoperire mai bună, urmărește originea afirmației. O regulă utilă pentru igiena mentală: orice știre care «aprinde» emoții puternice merită o verificare în plus și câteva minute de răcire înainte de a acționa.”

Psihologul subliniază că pregătirea psihologică nu înseamnă frică, ci organizare lucidă.

„Pregătirea psihologică nu înseamnă hiper-vigilență, ci normalitate bine organizată. Un cadru «dacă–atunci» reduce stresul decizional: dacă primesc o alertă cu instrucțiuni, opresc activitățile și urmez pașii; dacă primesc un ordin nominal, verific autenticitatea prin canalele oficiale și informez familia; dacă apar cozi și panică, reevaluez din trei surse și iau doar măsuri proporționale. Claritatea prealabilă transformă frica în disciplină.”

El amintește că organizarea la nivel de familie poate reduce considerabil anxietatea.

„Stabilirea unei persoane care agregă informațiile pentru toți, a unui arbore de contact, a unui punct de întâlnire și a două rute alternative în oraș scad semnificativ anxietatea. Documentele esențiale scanate și accesibile, medicamentele uzuale la îndemână și o lanternă funcțională reprezintă prudență, nu alarmism. Iar pentru copii, mesajul trebuie să fie scurt, onest și liniștitor: suntem în siguranță acum, adulții se pregătesc ca să fim pregătiți; dacă apare ceva important, vei afla de la noi.”

Leca interpretează afirmațiile oficiale privind pregătirea militară drept apeluri la maturitate, nu la panică.

„Afirmațiile oficiale de tipul «ne pregătim» sunt, psihologic, invitații la răspunsuri mature, nu la panică. Pregătirea reduce incertitudinea și crește capacitatea de a trăi normal. În termeni strategici, este echivalentul punerii centurii: nu prevede accidentul, dar minimizează riscul.”

În privința mobilizării rezerviștilor, psihologul explică și logica instituțională din spatele acestor măsuri.

„Armatele mizează pe experiență pentru roluri de comandă, logistică, instruire, actualizare de date și coeziune. Exercițiile și convocările administrative nu sunt sinonime cu trimiterea imediată pe front, ci cu reducerea improvizației în caz de nevoie. Înțelegerea acestui cadru sociologic reduce interpretările alarmiste.”

Pentru echilibrul mental, el recomandă o rutină clară, somn suficient și atenție la semnele fizice ale stresului.

„Stresul prelungit ridică nivelul de cortizol, degradează somnul și atenția. Contramăsurile medicale de bază sunt prozaice, dar eficiente: 7–8 ore de somn, expunere la lumină naturală dimineața, 20–30 de minute de mișcare zilnică, hidratare corectă, limitarea cofeinei după prânz și a alcoolului în serile agitate. Semne precum palpitații persistente, insomnii severe sau atacuri de panică repetate justifică o discuție cu medicul de familie sau specialistul în sănătate mintală.”

Pentru controlul anxietății, specialistul recomandă câteva tehnici psihoterapeutice simple, aplicabile imediat.

„Tehnica STOPP (oprește-te, respiră, observă gândul și emoția, pune în perspectivă, procedează după valori) scurtează spirala anxietății. Exercițiul de ancorare 5-4-3-2-1 (ce vezi, atingi, auzi, miroși, guști) calmează corpul în momentele de vârf emoțional. O «fereastră de îngrijorare» de 20 de minute pe zi, în care notezi temerile, eliberează restul zilei pentru activități utile. Iar o respirație lentă, cu expirație mai lungă decât inspirația, reglează sistemul nervos autonom, permițând gândirii raționale să revină la comandă.”

În ceea ce privește consumul media, Radu Leca propune principiul „semaforului”.

„Verde – comunicate oficiale și rezumate zilnice de la instituții; galben – analize reputabile, consumate cu măsură; roșu – canale anonime sau emoțional amplificate, evitate sau verificate separat. Un cronometru de 15–20 de minute dimineața și 10–15 seara protejează atenția și păstrează spațiu pentru viața de zi cu zi.”

La nivel decizional, el recomandă o abordare inspirată din gândirea strategică.

„Disciplina decizională se ancorează într-un ciclu OODA adaptat cetățeanului: observă faptele, orientează-te în raport cu indicatorii prestabiliți, decide cea mai mică acțiune utilă, acționează și revizuiește. E un cadru simplu, suficient de robust pentru vremuri fluide.”

În final, psihologul transmite un mesaj de echilibru și claritate:

„În momentele în care titlurile par să acapareze respirația și somnul, merită amintit că cel mai puternic «scut» este igiena atenției. Pregătirea rațională nu înseamnă a trăi în frică, ci a-ți recâștiga spațiul de viață: muncă, familie, prieteni, proiecte, sens. A cere sprijin profesional când anxietatea devine copleșitoare este o alegere matură, nu un semn de slăbiciune. În incertitudine, claritatea pașilor mici face diferența dintre a fi împins de val și a înota în direcția valorilor tale.”