Ce este alexitimia. Experiența ascunsă a milioane de oameni, explicată
Imaginează-ți că simți un gol în stomac sau că îți bate inima foarte tare, dar nu poți spune dacă ceea ce simți este furie, anxietate sau entuziasm. Pentru milioane de oameni din întreaga lume, aceasta este o experiență de zi cu zi. Se numește alexitimie, un cuvânt derivat din greaca veche care înseamnă „fără cuvinte pentru emoții”.
Contrar unor interpretări simplificate, nu înseamnă incapacitatea de a simți emoții. Mai degrabă, descrie dificultatea de a identifica și înțelege propriile stări emoționale, scrie Science Alert.
Poate părea un inconvenient minor. Dar emoțiile fac mult mai mult decât să ne spună cum ne simțim. Ele ne ajută să interpretăm experiențele, să comunicăm cu ceilalți, să gestionăm relațiile și să luăm decizii. Atunci când semnalele emoționale sunt greu de recunoscut, efectele se pot răsfrânge asupra multor aspecte ale vieții.
Termenul „alexitimie” a fost introdus de psihoterapeuți în anii 1970 pentru a descrie un anumit tipar de dificultăți.
Acesta include, de obicei, probleme în identificarea propriilor emoții și în descrierea lor către ceilalți; confuzia dintre stările emoționale și senzațiile fizice; precum și tendința de a gândi într-un mod orientat spre fapte și exterior, în locul introspecției emoționale.
Este dificil de estimat câți oameni trăiesc cu alexitimie, deoarece mulți nici nu știu că o au, însă estimările actuale arată că ar putea afecta aproximativ 5–10% din populația generală.
Dar cum se simte, de fapt, alexitimia?
Una dintre cele mai frecvente caracteristici este incapacitatea de a distinge între o stare emoțională și una fizică. Golul din stomac poate fi perceput doar ca greață, iar bătăile rapide ale inimii ca efort fizic. Știi că se întâmplă ceva, dar cauza emoțională rămâne neclară.
O altă caracteristică frecventă este ceea ce psihologii numesc „gândire orientată spre exterior”. Persoanele cu alexitimie tind să se concentreze pe detaliile observabile ale unei situații – ce s-a întâmplat, ce s-a spus, ce trebuie făcut.
Totuși, implicațiile merg dincolo de momentul respectiv.
Emoțiile reprezintă una dintre modalitățile prin care oamenii comunică între ei. Ele ne ajută să ne exprimăm nevoile, să construim conexiuni și să înțelegem ce simt ceilalți.
Când o persoană întâmpină dificultăți în identificarea și descrierea propriilor emoții, acest lucru poate deveni mult mai greu. Ceilalți pot interpreta reținerea emoțională a persoanelor cu alexitimie drept dezinteres sau detașare, chiar și atunci când acestea țin profund la cineva.
Cercetările au asociat alexitimia cu o serie de dificultăți interpersonale, inclusiv probleme legate de intimitatea emoțională și satisfacția în relații.
De exemplu, cineva poate ști că este supărat pe partener fără să poată explica de ce sau poate ține foarte mult la un prieten fără să reușească să exprime acel sentiment.
În plus, persoanele cu alexitimie întâmpină adesea dificultăți în reglarea emoțiilor, ceea ce poate contribui la strategii nesănătoase de adaptare.
Studiile au asociat alexitimia cu comportamente precum retragerea socială, reprimarea emoțiilor și evitarea, toate acestea complicând și mai mult relațiile și comunicarea.
Efectele se pot extinde și asupra procesului de luare a deciziilor.
Emoțiile ne oferă informații care ne ajută să evaluăm riscurile și să gestionăm incertitudinea. Mai multe studii au asociat alexitimia cu diferențe în luarea deciziilor, mai ales în situațiile în care nu există un răspuns clar corect și indiciile emoționale ajută la orientarea alegerilor.
Dacă o persoană nu poate distinge ușor între frică, entuziasm, neliniște sau intuiție, poate pierde unul dintre semnalele pe care mulți oameni se bazează inconștient atunci când iau decizii dificile.
Alexitimia nu este clasificată ca tulburare mintală în sine. Totuși, apare mai frecvent la persoanele cu anumite afecțiuni.
Cea mai cunoscută asociere este cu autismul. Se estimează că aproximativ 50% dintre persoanele cu autism au și alexitimie.
Totuși, ea a fost asociată și cu tulburarea de stres post-traumatic, tulburarea obsesiv-compulsivă, schizofrenia, anxietatea și depresia, tulburarea disforică premenstruală și diverse boli cronice, precum cancerul.
Nu toate persoanele cu aceste afecțiuni au alexitimie, iar multe persoane cu alexitimie nu suferă de niciuna dintre ele. Cu toate acestea, suprapunerea i-a determinat pe cercetători să investigheze dacă dificultățile în identificarea emoțiilor pot contribui la provocările întâlnite în aceste condiții foarte diferite.
Această suprapunere poate face alexitimia dificil de observat. Pacienții pot solicita tratament pentru o anumită afecțiune fără să realizeze că incapacitatea de a-și recunoaște emoțiile reprezintă o parte a problemei.
Deși alexitimia poate fi dificilă, nu trebuie să fie permanentă.
Golul din stomac, bătăile accelerate ale inimii, tensiunea din umeri – toate pot transmite informații. Provocarea este să înveți cum să le interpretezi.
Instrumente precum dezvoltarea alfabetizării emoționale, meditația și diferite tipuri de terapie îi pot ajuta pe cei care trăiesc cu alexitimie să se reconecteze cu emoțiile lor și să înțeleagă ce încearcă corpul lor să le transmită.

