Răutatea ”gratuită”, tot mai prezentă în viața de zi cu zi. Lipsa somnului, presiunea timpului și mediul online cresc impulsivitatea

Psihologul Radu Leca a explicat, pentru tvrinfo.ro, de ce răutatea aparent „gratuită” pare tot mai prezentă în viața de zi cu zi. Specialistul arată că fenomenul este amplificat de mediul digital, de stresul crescut, de mecanisme psihologice automate și de dinamici sociale care recompensează impulsul în detrimentul empatiei.

Leca subliniază că o parte din impresia de creștere a răutății ține de vizibilitatea sporită pe care o oferă rețelele sociale. „Ce se arată des se învață repede.”, afirmă el, explicând că mediile digitale transformă episoade locale și efemere în fenomene aparent globale.

Din perspectivă evolutivă, mintea umană este programată să detecteze amenințări — o predispoziție care azi se activează exagerat în contexte lipsite de pericol real. Astfel apar reacții bruște, defensive, precum ironia mușcătoare sau retragerea rece. „Când alarma e fină, orice foșnet pare lup.”, spune Leca.

Stresul zilnic joacă un rol major. Lipsa somnului, presiunea timpului și suprasolicitarea emoțională reduc autocontrolul și cresc impulsivitatea. „Oboseala face din impuls un consilier profund bolnav.”, avertizează psihologul.

În mediul online, distanța și anonimitatea reduc frânele sociale. Fără contact vizual, empatia scade, iar intensitatea devine mai valoroasă decât nuanța. „Când nu-ți vezi ecoul în ochii celuilalt, vocea devine mai tare.”, explică Leca.

Normele sociale se modelează prin imitare, iar agresivitatea subtilă este copiată dacă aduce atenție sau statut. „Ce trece drept normal devine, curând, drept.”, notează specialistul.

Răutatea poate deveni și semnal de statut în grupuri care valorizează replicile dure sau ironia. „Colții strălucesc bine în luminile scenei.”, adaugă el.

Polarizarea intensifică și mai mult aceste comportamente: adversarul este văzut ca simbol, nu ca persoană. „Când ești sigur că ai dreptate, bunătatea pare negociabilă.”, afirmă Leca.

Funcționează și mecanisme de dezangajare morală: minimalizarea, gluma, eufemismele. „Ne scutim conștiința de eufemisme noi.”, spune psihologul.

Viteza interacțiunilor digitale produce un „decalaj de empatie”: fără context, celălalt devine obstacol. „Graba scurtează drumul și oamenii.”, sintetizează Leca.

Algoritmii platformelor online amplifică emoțiile puternice, motiv pentru care sarcasmul și indignarea circulă mai repede decât calmul. „Dacă furia are megafon, blândețea vorbește în șoaptă.”

Pe plan individual, răutatea poate fi și expresia unor insecurități adânci. „Dorul de protecție îmbracă adesea armura disprețului.”, afirmă psihologul.

În esență, răutatea este ușoară și rapidă, în timp ce bunătatea necesită efort și intenție. „Răul este scurtătura; binele, drumul întreg.”, explică Leca.

Totuși, tendința nu este inevitabilă. Conștientizarea mecanismelor dă fiecărui om șansa unei alegeri deliberate, chiar și în medii ostile. „Nu putem opri vântul, dar putem ține de cârmă.”, concluzionează specialistul.