Președintele Nicușor Dan, după summitul NATO: Să vedem cum echilibrăm economia și după aceea vedem când mărim contribuția la 5% din PIB. Ținta din 2035 este asumată

România e gata să fie de acord cu 2032, haideți să vedem cum echilibrăm economia în următorii ani și după aceea vedem când. În ce privește ținta din 2035, aceasta este asumată – a spus președintele Nicușor Dan, miercuri, la finalul summitului NATO de la Haga, referindu-se la contribuția României pentru Apărare cerută de Alianța Transatlantică.

Declarații Nicușor Dan:

Principalele puncte discutate:

-o continuare a prezenței americane în Europa

-creșterea contribuției financiare, cheltuielile militare ale fiecăruia dintre aliați, și s-a agreat 5% din PIB până în 2035.

-faptul că acești bani trebuie transformați în capabilități militare și un angajament al statelor membre de a colabora pentru asta.

-reafirmarea Rusiei ca pericol și reafirmarea sprijinului pentru Ucraina.

-Față de aceste puncte, România, am agreat, cu câteva nuanțe: față de chestiunea ca banii să ajungă să fie capabilități militare, noi am exprimat că în cadrul acestor mecanisme de finanțare ale UE ne dorim ca și membrii – aliații NATO care nu sunt membri să poată să participe

-am mulțumit din nou aliaților care sunt prezenți în operațiuni în România și am reafirmat din nou că regiunea Mării Negre este importantă.

-față de prezența aliată în România, am reafirmat angajamentul nostru de a investi în facilități pentru a găzdui soldați aliați în România.

-am reafirmat sprijinul față de Ucraina, spunând că Ucraina este legată de securitatea întregului flanc estic al NATO

-am reatras atenția asupra importanța alegerilor parlamentare care vor fi în R. Moldova la sfârșitul lunii septembrie.

-s-a discutat foarte mult de Ucraina, de conexiunea între aceste crize globale, faptul că Iranul a furnizat diferite tipuri de armament către Rusia, că intervenția din ultimele săptămâni asupra capabilităților Iranului este o formă de descurajare militară pentru mulți alții, inclusiv un semn pentru războiul din Ucraina, s-a discutat și despre războiul hibrid și de colaborarea aliaților pe acest subiect.

Întrebări și răspunsuri:

-ce-și propune România ca și contribuție? R: România e gata să fie de acord cu 2032, haideți să vedem cum echilibrăm economia în următorii ani și după aceea vedem când. În ce privește ținta din 2035, aceasta este asumată. În întâlnirea de ieri, pentru Marea Neagră este importantă chestiunea de securitate, inclusiv din perspectiva exploatărilor de gaze pe care România le are și urmează să le aibă, e importantă chestiunea de colaborare economică și în strategia europeană s-a mai adăugat o componentă de mediu.

-care este oportunitatea pentru noi – Portul Constanța în perspectiva reconstrucției Ucrainei. Este interes pentru că este amenințarea pe Flancul Estic și Marea Neagră este componentă pe Flancul Estic.

-cu dl Rubio – a urmărit alegerile și m-a felicitat

-cu Macron am discutat mai mult aseară, la cină, doi francofoni… chestiuni legate de Consiliul European de mâine, dar nu foarte substanțiale.

-despre criza de comunicare cu SUA: Eu cred că suntem pe un parcurs normal, noi avem o colaborare militară, un parteneriat strategic, avem companii americane în România, inclusiv pe acele reactoare nucleare mici, e o relație pe care trebuie să o dezvoltăm.

-Confirm tot ce am spus până acum. Formarea guvernului s-a terminat acum 2 zile. Prefer să vorbesc de interferența mea cu justiția după ce voi face niște lucruri concrete. Pentru moment, am avut niște întâlniri cu niște oameni din zona de justiție ca să înțeleg întreg ecosistemul și maniera cea mai bună în care să acționez. Atributul de a numi președintele Înaltei Curți este al Secției pentru judecători din CSM, pe numirea judecătorilor la CCR, este un atribut al celor două Camere, numirea mea o s-o vedeți cam într-o săptămână.

-despre Mihai Busuioc la CCR: Există un echilibru de putere între președinte, Parlament și prin atributele pe care le am încerc să optimizez aceste lucruri. Înseamnă că, pe anumite decizii, decizia nu este exclusiv la tine. O prioritate a fost să avem o majoritate stabilă care să dea încredere românilor.

-dacă România ar trebui să ceară o derogare de la contribuție. R: Uniunea spune că anumite cheltuieli pentru Apărare sunt excluse din calculul deficitului. Răspunsul este puțin mai complicat. Speranța mea este că Guvernul o să facă ajustările în aparatul de stat astfel încât deficitul să fie redus și, cu unele sacrificii, o să continuăm să creștem cheltuielile pentru Apărare, pentru că orice e mai bun decât războiul. În acest an avem un buget și în acele discuții despre buget, Ministerul Apărării nu a fost chemat niciodată să taie ceva.

-cum a simțit summitul NATO: R: Asemănător cu cele două summituri la care am fost și cu oameni care au discutat foarte direct în discuțiile private.

-S-a discutat despre ce se va întâmpla cu toate armele de pe teritoriul Ucrainei. Dar pentru moment nu suntem acolo, războiul e în curs. Aici au fost multe discuții, s-a făcut foarte des conexiunea cu Iranul, cu o manifestare de forță care cumva descurajează un agresor.

-Procentul din PIB este indicatorul cel mai relevant, dar nu singurul. Există specialiști, ei fac evaluări, cu grad foarte mare de aproximare.

-Relația între România și SUA este una corectă, normală, la ora aceasta. Însă pentru o vizită la nivel înalt ea trebuie pregătită pe multiple planuri, care să ducă la investiții, nu una doar de protocol.

-despre numirile controversate din justiție. R: Când am candidat la Primăria Capitalei, am spus că o să echilibrăm financiar Primăria și o să facem 50 de km de conducte pe an. A durat 3 ani să echilibrăm. Este un ecosistem în care președintele are anumite atribuții și și le poate influența în timp, vă asigur că parte din energia mea va fi acolo.

-despre pierderi de fonduri europene. R: E vorba de PNRR. Pe exercițiul financiar 2014-2020 am terminat destul de bine. Pe fonduri 2021-2027, chiar dacă suntem în întârziere, e de așteptat să avem o absorbție bună. Problema este cu PNRR, unde avem 13-14 miliarde de euro granturi și 13-14 miliarde împrumuturi. Suma de care vorbește dl. Boloș este la împrumuturi. Cu acordul UE, pe proiecte care urmau să fie finanțate până în 2026, au fost mutate la împrumuturi. Estimarea mea este că pe acele proiecte o să avem o absorbție destul de bună. Pe partea de împrumuturi, acești bani ieftini este posbil să pierdem.

-despre pensii și salarii. R: Este un guvern care a trecut de Parlament cu acest program de guvernare, deci și-a asumat măsura.

-Cum intenționează România să-și securizeze frontiera de est? R: Alegerile din septembrie sunt foarte importante, ca în ele cetățenii R. Moldova să se exprime fără ca rezultatul să fie influențat de interferențe ale statului rus și pentru a asigura acest climat de normalitate al alegerilor, România poate să ajute. Mai departe, proiectele pe energie, transport, România nu poate să intervină în procesul electoral.

-Un imperativ este de a produce repede. Pentru multe din aceste companii – o colaborare cu cineva care are deja tehnologia este soluția cea mai bună – asta va produce locuri de muncă. Trebuie să explicăm românilor de ce un final nefericit al războiului din Ucraina afectează securitatea din România și din R. Moldova.

Summitul NATO de la Haga se apropie de final. Din moment în moment va fi anunțată decizia oficială pe care aliații și-au asumat-o, de creștere a cheltuielilor militare la 5% din PIB. Un obiectiv cerut cu insistență de Donald Trump. Dar o țintă greu de atins pentru multe țări, inclusiv pentru România.

Reuniunea este extrem de importantă și în ceea ce privește unitatea alianței. Liderul de la Casa Albă și-a reafirmat sprijinul pentru apărarea reciprocă, așa cum este ea prevăzută în articolul 5 al tratatului NATO.

Întrebat în mod explicit despre articolul 5, Trump le-a declarat reporterilor înaintea summitului NATO de la Haga: „Suntem alături de ei până la capăt”.

La summit, președintele Nicușor Dan și Donald Trump și-au strâns mâna și au schimbat câteva cuvinte.

Înaintea reuninii, președintele României a discutat cu premierul britanic Keir Starmer despre colaborarea din România și Marea Britanie în domeniile securității și apărării, într-o întrevedere bilaterală.