Premierul Ilie Bolojan, interviu pentru Le Figaro: „O ruptură între America și UE ar fi o catastrofă pentru întreaga lume occidentală”

Deficite abisale, Parlament fragmentat, mișcare antisistem: România prezintă similitudini cu Franța. Prim-ministrul Ilie Bolojan a detaliat, într-un interviu acordat cotidianului francez Le Figaro, metoda prin care intenționează să redreseze România, între rigoare bugetară, reforma statului și îngrijorări strategice la est.

Premierul Bolojan a susținut interviul pentru Le Figaro la sediul Guvernului.

Întrebat ce situație a găsit la momentul preluării funcției în iunie anul trecut, Ilie Bolojan a precizat că reducerea deficitului a fost o prioritate, în contextul în care acesta era de 9,3% din PIB. Premierul a menționat că România și Franța ”sunt destul de similare în anumite domenii”.

”Ambele țări au deficite bugetare semnificative. Când am devenit prim-ministru, deficitul României era de 9,3 %, iar reducerea acestui deficit a reprezentat pentru mine o prioritate. Dobânzile pe care trebuia să le plătim erau, de asemenea, foarte mari, iar marjele noastre de dezvoltare erau reduse.
A doua asemănare se referă la situația politică. Și noi avem o formă de coabitare. După alegerile din 2024, am avut un Parlament foarte fragmentat din punct de vedere politic: niciun partid nu are mai mult de 25%. Guvernăm, așadar, cu o coaliție de patru partide, de la stânga la dreapta. Nu este ușor să gestionezi această coaliție, iar menținerea stabilității guvernamentale a fost, de asemenea, o prioritate. Cu o anumită înțelepciune politică, am reușit să păstrăm această stabilitate”, a precizat premierul.

Bolojan a amintit și despre inflație: “A ajuns chiar la 10%. Acest lucru a alimentat un vot antisistem foarte puternic. Electoratul avea o percepție de nedreptate acumulată și un sentiment de deconectare între clasa politică și nevoile reale ale românilor.”

Premierul a explicat că ”votul antisistem” se referă atât la alegerile prezidențiale anulate în noiembrie 2024, cât și la alegerile parlamentare.

Despre pachetele de măsuri ale Guvernului

”Am fost nevoiți să acționăm foarte repede și am adoptat deja mai multe pachete de măsuri. Unele vizau creșterea veniturilor bugetare, în timp ce altele aveau ca obiectiv reducerea anumitor cheltuieli ale statului. Una dintre inegalitățile pe care am dorit să le corectăm se referea la sistemul de pensii al magistraților. În România, judecătorii puteau ieși la pensie la vârsta de 50 de ani. Am corectat această situație. Apoi am adoptat un pachet de reforme în administrația publică, ceea ce înseamnă că am redus cheltuielile administrative și am luat decizii de descentralizare. Am dorit, de asemenea, să schimbăm modelul de dezvoltare economică. În ultimii ani, România a cunoscut un model de dezvoltare bazat pe creșterea infrastructurii și pe majorarea salariilor, dar o parte din această dezvoltare s-a bazat mai ales pe consum, ceea ce a contribuit la adâncirea deficitului. Dorim, așadar, să trecem de la un model de creștere bazat în principal pe consum la un model bazat mai mult pe producție. Anul acesta, am adoptat măsuri pentru a dezvolta sectoarele în care suntem cei mai competitivi”, a declarat Bolojan.

Premierul a continuat: ”De asemenea, dorim să consolidăm producția agricolă. România dispune, de asemenea, de un mix energetic foarte favorabil: suntem una dintre țările Uniunii Europene care dețin resurse importante de gaze și petrol.”

Fondurile europene

Prim-ministrul Bolojan a precizat că un alt element important îl reprezintă absorbția fondurilor europene, precum și creșterea cheltuielilor pentru apărare ”prin integrarea în lanțul valoric al industriei europene de apărare”.

Întrebat cât de multe fonduri europene vrea România să obțină în 2026, Ilie Bolojan a afirmat că ”aproximativ 10 miliarde de euro”: ”Totuși, România trebuie să realizeze anumite reforme pentru a putea primi toate aceste fonduri, iar noi trebuie, de asemenea, să cofinanțăm proiectele.”

Obiectivul României privind deficitul bugetar pentru acest an

”Anul trecut, deficitul a fost de 7,7%. Anul acesta, vrem să-l reducem la 6,2%. Nu este ușor, dar nu avem de ales”, a spus premierul.

Este Polonia modelul de succes în fostele țări comuniste?

”În Europa Centrală și de Est, țările s-au dezvoltat în ritmuri diferite. Pe de o parte, apropierea de Europa de Vest a avut un rol important, inclusiv din punct de vedere geografic. Anul aderării la Uniunea Europeană a jucat, de asemenea, un rol important, la fel ca și eficiența guvernelor în accesarea fondurilor UE. În acest sens, da, Polonia a progresat mult. Dar fiecare țară are specificul său. Românii au demonstrat că sunt adevărați europeni atunci când sunt puși în condiții similare”, a declarat Ilie Bolojan.

Provocările de securitate ale României

”Vecinătatea noastră reprezintă o provocare importantă: avem războiul din Ucraina care durează de patru ani, dacă ne gândim la a doua invazie, și nu la prima din 2014. Din cauza atacurilor rusești, fiecare țară europeană și-a pierdut o parte din încrederea în previzibilitatea acțiunilor Rusiei. Pentru noi, este important ca frontiera de est a Uniunii Europene să fie sigură. Și pentru noi, de-a lungul istoriei, multe amenințări au venit din est”, a precizat Bolojan.

Premierul a declarat că în acest moment, sunt puțin sub 100.000 de ucraineni în România, în principal femei cu copii: ”Sunt concentrați în anumite regiuni și au un sistem de învățământ. Se țin cursuri în limba ucraineană și sunt relativ bine integrați.”

Premierul a precizat că integrarea României în NATO a ajutat mult la dezvoltarea țării.

”Integrarea în NATO a reprezentat un moment foarte important pentru noi. Ne-a ajutat foarte mult în dezvoltarea țării, deoarece securitatea a atras investiții. Am susținut existența bazelor militare NATO, inclusiv a celor cu militari americani sau francezi. Înțelegem, de asemenea, că americanii le cer europenilor să-și asume o parte mai mare din apărarea lor și am mărit bugetul apărării colaborând cu industria europeană de apărare, inclusiv cu cea franceză. Franța este națiunea-cadru pentru România. Avem o colaborare foarte importantă cu ea. Practic, apărarea flancului sud-estic al NATO este asigurată de Franța și suntem recunoscători pentru acest angajament”.

Premierul României a afirmat că Uniunea Europeană poate rămâne competitivă în următorii ani ”doar dacă rămânem uniți și ne consolidăm”.

”În contextul concurenței globale, fără o masă economică semnificativă, țările mai izolate nu vor mai fi competitive. Sunt pentru o Europă mai integrată din punct de vedere economic, fără bariere, în care deciziile sunt luate mai rapid. Nu cred că votul în unanimitate trebuie menținut.”

”SUA au fost și sunt în continuare un scut major pentru Europa”

”Statele Unite pot lua decizii pe care le consideră legitime în ceea ce privește politica lor într-o anumită regiune a lumii. Dar pentru noi, aderarea la NATO a fost un element foarte important, iar Statele Unite au fost și sunt în continuare un scut major pentru Europa, mai ales pentru Europa de Est. Considerăm că prezența americană în cadrul NATO rămâne crucială. Statele Unite au, de asemenea, nevoie de Uniunea Europeană. Mi-e greu să-mi imaginez lumea occidentală fără binomul Statele Unite/Europa, chiar dacă uneori există moduri diferite de a gândi. Nu trebuie să uităm că fiecare țară care a aderat la NATO a dorit acest lucru: nimeni nu ne-a obligat. Consider că o ruptură politică între UE și America ar fi o catastrofă pentru întreaga lume occidentală”, a subliniat premierul.

”Franța și România sunt parteneri de lungă durată”

”Franța este unul dintre principalii parteneri ai României: al treilea investitor în țară, cu peste 10.000 de companii care își desfășoară activitatea în România. Renault, de exemplu, este compania emblematică din România și cea care contribuie cel mai mult la bugetul de stat. Din punct de vedere istoric, știm foarte bine ce a reprezentat Franța în momentele cheie: bazele statului român au fost puse cu ajutorul Franței. Ne gândim, de asemenea, la Uniunea Europeană: fără Franța, motorul european riscă să se blocheze. Franța și România sunt parteneri de lungă durată. Având în vedere alegerile pe care le veți avea în 2027, îmi doresc ca Franța să rămână motorul politico-economic al Europei“, a conchis premierul Ilie Bolojan.