Premierul Ilie Bolojan: Astăzi, pentru fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar

Primul ministru a anunțat intențiile Executivului legate de o viitoare Lege a salarizării care să nu crească și mai mult cheltuielile publice: Ceea ce vom propune pentru o lege a salarizării cât mai bună, sustenabilă în anii următori pentru România, care să nu creeze niște așteptări care nu pot fi onorate, ține de angajamentele României legate de reducerea deficitului bugetar și de constrângerile pe care le avem. Constrângerile țin de păstrarea unui procent a anvelopei salariale ca pondere din PIB-ul României care să se situeze foarte puțin peste 8% din PIB, astăzi avem 8,1% din PIB

Știre în curs de actualizare.

Declarații premierul Ilie Bolojan:

-Astăzi, CE ne-a confirmat oficial validarea cererii noastre de plată de 2,6 miliarde de euro și le mulțumesc tuturor colegilor care au lucrat pentru clarificarea solicitărilor Comisiei și pentru faptul că România primește o importantă sumă de bani. Mulțumesc în primul rând domnului ministru Pîslaru pentru aceste negocieri. E un lucru important, ne asigură fluxurile de plăți începând cu luna iunie, să putem plăti constructorii și beneficiarii noștri.

-Prioritar este să nu pierdem fondurile europene, e foarte importantă componenta de granturi, dar și cea de împrumuturi este importantă, pentru că sunt împrumuturi mai bune decât cele de pe piață și în condiții de rambursare avantajoase.

-ca să putem absorbi aceste fonduri sunt două direcții importante pe care le-am convenit astăzi în ședința de guvern și am stabilit ce trebuie făcut în următoarele două săptămâni pentru închiderea acestor negocieri.

-în primul rând avem de atins țintele și jaloanele, în așa fel încât să ni se poată vira banii. Avem încă un număr important de jaloane care trebuie îndeplinite, peste 35, dintre care nouă sunt foarte importante pentru că ele presupun, pe de o parte, reforme în domenii care au potențial de discuții ample în spațiul public și care presupun modificări legislative. Acest guvern nu mai are capacitatea să emită ordonanțe sau să depună proiecte de legi în parlament. De aceea, am conventi ca toate proiectele finalizate, și ne propunem să le finalizăm pe toate în următoarele două săptămâni, să fie depuse la Parlament sub formă de inițiative legislative de catre membrii Guvernului care sunt parlamentari sau de către alți parlamentari, să fie solicitată procedura de dezbatere în procedură de urgență, să le comunicăm conducerilor partidelor din Parlament și le mulțumesc anticipat de pe acum pentru responsabilitae și pentru sprijin.

-Din cele nouă reforme în care fiecare are o pondere de cel puțin 700 de milioane de euro și una totlaă de peste 7 miliarde de euro, sunt câteva care au deja acordul Comisiei, ele au fost depuse sau urmează să fie supuse în aceste zile, cume ste de exemplu proiectul de lege privind utilizarea terenurilor degradate de la ADS prin criterii transparente, prin licitații, pentru a fi puse la dispoziții pentru investiții în regenerabile. Avem finalizat proiectul care ține de digitalizarea cercetării de întărire a colaborării dintre mediul de afaceri și cercetare.

-mai sunt discuții avansate pe câteva proiecte de lege importante și până săptămâna viitoare estimăm că vom primi opinia CE, astfel încât aceste proiecte să fie promovate în Parlament până la sfârșitul săptămânii viitoare. Dl ministru Pîslaru are mandat să negocieze toate aceste aspecte.

-al treilea pachet de reforme se referă la cele care încă sunt în renegocieri sau negocieri care vor necesita discuții în spațiul public, dar și cu Comisia. Exemple: Legea apelor, cum vor fi finanțate investiâiile în baraje, diguri, în următorii ani, la decarbonizare și la legsilația privind salarizarea.

-Legea privind salarizarea: Avem un angajament al guvernărilor anterioare, să venim cu o modificare, astfel încât salariile în sectorul public să fie stabilite în mod transparent, astăzi având intervenții de-a lungul anilor care au însemnat majorări arbitrare în anumite sectoare, sau decizii ale instanțelor, de asemenea o corelare a salarizării din sectorul bugetar cu productivitatea, o echitate în acest sector și un nivel de salarizare care să țină cont de posibilitățile reale așe economiei noastre. Astăzi avem cheltueili salariale într-o anvelopă totală care sunt disproporționat de mari față de posibilitățile țării, raportat la veniturile bugetare. Și având în vedere că în zilele următoare vor fi discuții între partide, Ministerul Muncii și zona profesională din fiecare domeniu, vă prezint câteva date care sunt baza acestor discuții.

-Avem 1.280.000 de posturi în sectorul public la finele anului trecut. Avem politici salariale care sunt decuplate de dinamica productivității muncii și constatăm că decalajul dintre sectorul public și cel privat se adâncește și avem creșteri salariale în sectorul public care n-au ținut cont de productivitate.

-Avem o situație prin care România are printre cele maimici venituri fiscale dintre țările europene, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale în sectorul bugetar, ca procent din veniturile fiscale. România are 30% venituri publice din PIB, față de cele mai multe țări europene care au 40%. Iar ca cheltuieli de personal procent din venituri avem 40%, printre cele mai mari. Venituri mai mici decât celelalte țări din PIB, cheltuieli de personal din PIB destul de mare. Astăzi, pentru fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar. Acestea sunt datele de la care plecăm. Ceea ce vom propune pentru o lege a salarizării cât mai bună, sustenabilă în anii următori pentru România, care să nu creeze niște așteptări care nu pot fi onorate, ține de angajamentele României legate de reducerea deficitului bugetar, și de constrângerile pe care le avem. Constrângerile țin de păstrarea unui procent a anvelopei salariale ca pondere din PIB-ul României care să se situeze foarte puțin peste 8% din PIB, astăzi avem 8,1% din PIB și deci nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope în anii următori pentru că efectiv nu ne putem permite, nu pentru că cineva nu vrea. pentru că altfel am intra într-o fundătură. De exemplu, astăzi avem 166 de miliarde de lei total cheltuieli în sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din PIB. Creșterea care poate fi făcută începând din anul viitor trebuie să țină cont de aceste date și nu sunt decât două posibilități: sau o creștere de amplitudine mică, dacă nu va fi afectat sectorul public, sau dacă se dorește o amplitudine mai mare, singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reducerea de personal acolo unde nu se justifică, în așa fel încât spațiile eliberate să-ți permită să-i plătești mai bine pe cei care lucrează cu adevărat în sectorul public. Sunt alternative care vor fi discutate în perioada următoare. Guvernul va participa la toate discuțiile. Președintele a generat o dezbatere la Parlament la care am participat. Sper ca oamenii politici să cadă de acord ca aspectele care țin de fondurile europene, de reforme, vor găsi o formulă normală pentru o lege a salarizării care să respecte acest jalon.

-un alt element important ține de accelerarea plăților și finalizarea lucrărilor, a doua componentă importantă pe PNRR. În aceste săptămâni am mobilizat toate echipele de la toate ministerele, pentru analiza cererilor de plăți. La multe ministere sunt întârzieri mari și ținta este să aducem aceste plăți la zi. Vom asigura transparența totală a plăților și tragerilor, săptămânal se vor face publice gradul de absorbție și plățile făcute de fiecare minister. Să existe un monitor al modului în care lucrează fiecare minister. Săptămâna aceasta s-a discutat HG privind legarea sporuruilor de fonduri europene de performanță, nu le vom mai acorda ca anul trecut, ci le vom acorda ca livrabile, adică cereri procesate, timp respectat, fonduri transferate către beneficiari.

-Pregătim recepția lucrărilor.

-de aceea ce se va întâmpla în următoarele două săptămâni va depinde într-o mare măsură dacă vom putea face absorbția sau nu o vom face pentru că până la finalul acestei luni e nevoie să închidem toate negocierile.

-Un element important, care a fost gestionat în aceste zile, a fost programul SAFE, Acțiunea pentru Securitatea Europei. Un alt program important pe care România l-a derulat în aceste luni și mă bucur că, în aceste zile, practic, s-a finalizat programul SAFE, în așa fel încât, până la finalul acestei luni, să putem semna atât contractul de împrumut cu Uniunea Europeană, dar să putem semna și contractele individuale, în așa fel încât, în a doua jumătate a anului, proiectele de investiții în România pe componenta de apărare să se deruleze și, sigur, până în 2030, să putem închide acest program important pentru apărarea României.

Este un acord de împrumut de 16,5 miliarde de euro.

-Privitor de datele INS. Nu sunt o surpriză și sunt un efect al mai multor factori. Inflația este un rezultat cumulat al mai multor factori care înseamnă că dacă ai deficite imense, inevitabil vei crea o bază pentru inflație și am plecat cu o inflație mare de anul trecut. Și gândiți-vă la efectele liberalizării prețului la electricitate, la cele 2 procente în plus la TVA din 2025, la care s-au adăugat efectele războiului din Iran, ceea ce a însemnat scumpiri la pompe, de asemenea, zona de îngrășăminte pentru Agricultură, dar ele s-au reflectat și în costuri de producție și în celelalte prețuri. Pe măsură ce liniile de inflație din anul trecut, iulie-august, vor ieși din calcul, vom vedea că inflația anuală va începe să scadă. Și dacă nu vor interveni și alte șocuri, în luna iulie ne vom duce către o inflație de 8%, iar în august vom coborî spre 6%.

-În privința creșterii economice, având în vedere datele de revizuire ale INS, pentru ultimul trimestru al anului trecut, suntem în al doilea trimestru de recesiune tehnică. Și acesta era un efect previzibil chiar dacă pare ca un semn care nu e bun, eu cred că este un semn că economia noastră se însănătoșește. Ca să reduci deficitul, reduci consumul pe datorie și ai inevitabil o contracție a consumului și a creșterii economice. Că suntem pe calea cea bună o arată scăderea deficitului reușită anul trecut și este fals în totalitate că această reducere de deficit ar fi rezultatul unor inginerii contabile, prin neplata facturilor.

-Este anormal ca atunci când guvernele noastre, în 2023, 2024, au dat foc la acoperișul casei României, adică au generat deficite prin aruncarea banilor în scop electoral, să vii și să critici pe cel care stinge focul, pentru că atunci când stingi focul, inevitabil, apa mai distruge câte ceva care oricum n-ar mai fi putut fi salvat. Să fim responsabili pentru această țară și să ne comportăm rațional.

-vom asigura transparența spațiilor de la RAAPPS.