Președintele Bulgariei, Rumen Radev, la București: În ce privește criza din Ucraina, concluzia este să ne unim forțele mai puternic și mai bine, ca să putem consolida niște posibilități de apărare comune
15 martie 2022, 16:37
Klaus Iohannis l-a primit astăzi pe președintele țării vecine, Rumen Radev. Cei doi au avut discuții despre criza din Ucraina și au făcut declarații comune, care au fost transmise LIVE de TVR 1.
Declarații Klaus Iohannis:
– Îmi face plăcere să-i urez bun venit la București Președintelui Republicii Bulgaria, domnul Rumen Radev.
– Discuțiile pe care le-am avut astăzi confirmă încă o dată relația bilaterală excelentă dintre țările noastre și interesul comun de a dezvolta în continuare parteneriatul nostru aprofundat.
– Subiectul central al discuțiilor a fost, desigur, situația gravă de securitate generată de agresiunea militară a Federației Ruse contra Ucrainei, precum și combaterea efectelor sale multiple.
– În plan umanitar, am reconfirmat sprijinul total pe care România îl acordă tuturor refugiaților din Ucraina care vin în țara noastră.
– Am prezentat măsurile adoptate de România pentru a sprijini toți cetățenii ucraineni, precum și cetățenii străini în procesul de evacuare în siguranță.
– Totodată, am discutat despre demersurile întreprinse pentru acordarea sprijinului umanitar, inclusiv prin operaționalizarea centrului logistic de la Suceava, care colectează și transferă în Ucraina și, dacă este cazul, în Republica Moldova, ajutorul umanitar internațional.
– Este foarte posibil ca fluxurile de refugiați să crească. De aceea, am discutat cu Președintele Radev cele mai bune modalități de coordonare astfel încât să facem față cu bine acestei crize fără precedent.
– Am discutat și despre situația din Republica Moldova și am prezentat sprijinul acordat de România în gestionarea fluxurilor crescute de refugiați, precum și a altor provocări cărora Chișinăul trebuie să le facă față.
– Am subliniat astfel necesitatea ca Uniunea Europeană, alături de toate statele membre, să acorde sprijin în acest sens Republicii Moldova, precum și în ceea ce privește creșterea rezilienței sale.
– Am transmis Președintelui Radev aprecierea noastră pentru cooperarea dintre România și Bulgaria în cadrul NATO pentru întărirea securității țărilor noastre, dar și a regiunii.
– Prin urmare, am prezentat evaluarea României și, pe baza acesteia, necesitatea consolidării consistente a posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic, cu accent pe sudul acestuia, la Marea Neagră, ca răspuns ferm, cu caracter strict defensiv, al Alianței Nord-Atlantice la adresa acțiunilor agresive ale Rusiei.
– Securitatea și stabilitatea Mării Negre sunt foarte importante, iar fiecare stat riveran are responsabilitatea de a le asigura.
România va continua să acționeze ca un stat responsabil, pentru asigurarea securității cetățenilor noștri și a regiunii, fiind pe deplin deschisă cooperării cu Bulgaria în acest scop.
– Din punctul de vedere al cooperării economice, România este al doilea partener comercial al Bulgariei dintre statele membre ale Uniunii Europene.
– Ne-am bucurat să constatăm că, anul trecut, fluxurile comerciale bilaterale au înregistrat o creștere semnificativă, la peste 6 miliarde de euro, adică cu peste 55% față de anul 2020. Însă există încă un potențial mare pentru noi oportunități în domeniul economic și la nivel sectorial, inclusiv în ceea ce privește creșterea investițiilor reciproce.
– În contextul necesității reducerii dependenței energetice de Federația Rusă, am discutat despre diversificarea surselor de energie și a rutelor de transport.
– Am subliniat, totodată, importanța operaționalizării rapide a Interconectorului Bulgaria-Grecia. Odată finalizat, acesta va putea fi conectat la gazoductul BRUA deja operațional și astfel Coridorul Vertical de Gaze, care are o importanță crucială, să devină funcțional.
– Într-un context în care interconectivitatea este esențială pentru noi toți, iar Dunărea joacă un rol important pentru ambele țări, am discutat cu domnul Președinte Radev despre obiectivele comune care vizează, pe de o parte, construirea de noi poduri peste Dunăre, și, pe de altă parte, găsirea de soluții pentru asigurarea navigabilității pe Dunăre. Este nevoie să implementăm rapid Proiectul european FAST DANUBE, co-finanțat de Comisia Europeană, menit să îmbunătățească navigația pe Dunăre, în partea comună româno – bulgară a Dunării. Interesul este unul comun și sunt convins că ministerele transporturilor din cele două țări vor accelera discuțiile în această direcție.
– Am abordat, desigur, și obiectivul țărilor noastre cu privire la avansarea procesului de aderare la spațiul Schengen. Aderarea noastră va contribui în mod esențial la consolidarea Pieței Unice și la întărirea rezilienței Uniunii în ansamblul său, ceea ce este cu atât mai necesar în contextul actual marcat de crize multiple.
– Măsurile adoptate de autoritățile române de gestionare a frontierei în contextul actualului flux de refugiați din Ucraina au demonstrat, încă o dată, că România aplică eficient standardele comune care decurg din acquis-ul Schengen.
Am convenit să menținem o strânsă coordonare în perioada următoare pe acest subiect.
– Îi mulțumesc din nou domnului Președinte pentru vizită și pentru deschiderea cu privire la toate aspectele abordate în discuțiile de astăzi.
Declarații președintele Rumen Radev:
-România și Bulgaria au o responsabilitate comună pentru măsurile întreprinse sub egida Alianței, sub scopul de a garanta securitatea în regiune
-am discutat în detalii situația din Ucraina, situații potențiale care ar putea apărea în securitatea noastră – concluzia este să ne unim forțele mai puternic și mai bine, ca să putem consolida niște posibilități de apărare comune
– am discutat măsurile ca să nu se ajungă la o catastrofă umanitară din cauza acestei crize de refugiați, iar guvernele noastre fac tot posibilul ca niciun cetățean ucrainean care caută salvare din calea războiului să nu cumva să nu fie primit.
-Mulțumesc celor din România pentru munca comună. Noi facem tot posibilul să le punem la dispoziție refugiaților un acoperiș, muncă, studii, servicii medicale, integrare deplină în societatea noastră
-această criză a subliniat foarte clar o necesitate foarte mare de unitate din punct de vedere al transportului, digital, conexiuni noi de gaze naturale
-mă aștept de la guvernele celor două țări – să se ia măsuri energetice, vorbim de poduri, autostrăzi, conexiuni feroviare
-aș dori să adaug – scopul nostru comun, în afară de Schengen – mobilizare ptentrucooperare economică
– Ar trebui sa ne gandim preventiv asupra riscurilor. Au început să zboare drone, au ajuns până în Croația, ieri a fost găsită una în România, avem lovituri la câteva sute de kilometri de graniță, este foarte îngrijorător, există potențial de destabilizare și în Moldova. Eforturile trebuie să fie comune. Să avem eforturi comune în UE și NATO astfel încât să nu permitem o pătrundere în securitatea din aecastă regiune.
Urmărește-ne pe Google News
