Politico: Planul „zidului de drone” al Ursulei von der Leyen se lovește de realitatea UE

Cu drone rusești care au traversat Polonia și România și altele, neidentificate (dar suspectate a fi rusești), urmărite deasupra Danemarcei, Norvegiei și Germaniei, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, promovează un nou scut format din radare și interceptoare pentru a apăra flancul estic al blocului. Ea l-a numit „zid de drone” în discursul său despre starea Uniunii de luna trecută, scrie Politico.

Atât numele, cât și conceptul sunt criticate. Pentru statele baltice și Polonia, pare un răspuns logic la o urgență tot mai mare. Însă țările mai îndepărtate de Rusia pun sub semnul întrebării fezabilitatea și costurile, integrarea în planurile militare ale UE și NATO, dar și riscul ca Bruxelles-ul să încerce să câștige puteri asupra politicii naționale de apărare.

„Dronele și sistemele anti-dronă sunt o prioritate”, a spus joi președintele francez Emmanuel Macron. „Dar trebuie să fim clari: nu există un zid perfect pentru Europa, vorbim de o frontieră de 3.000 de kilometri, credeți că este total fezabil? Răspunsul este ‘nu’”.

Comisarul pentru Apărare, Andrius Kubilius, fost premier lituanian, a apărat proiectul, spunând că planul inițial pentru Polonia și statele baltice ar costa circa 1 miliard de euro și că sistemele de detecție ar putea fi instalate în mai puțin de un an. Totuși, el a recunoscut că termenul de „zid” ar putea induce în eroare. „Nu ar fi o nouă linie Maginot”, a spus el, referindu-se la fortificațiile franceze ocolite de Germania în al Doilea Război Mondial.

Există însă temeri că Executivul european promite prea mult. „Sper că nimeni nu vede zidul de drone ca pe o soluție magică la problemele noastre de apărare”, a spus Hannah Neumann, europarlamentar german din partea Verzilor. „Un zid de drone nu ne va proteja de atacuri cibernetice, nu va rezolva problema apărării antiaeriene, a producției de muniție sau a deciziilor și regulilor de angajament”.

Banii UE pentru lupta cu dronele

Divergențele sunt problematice, pentru că Bruxelles-ul și statele de pe linia frontului vor să folosească bani europeni pentru finanțarea zidului de drone; pentru asta, este nevoie de acordul tuturor capitalelor. Reticența țărilor din sud — premierii Italiei, Giorgia Meloni, și Greciei, Kyriakos Mitsotakis, au spus la reuniunea de la Copenhaga că proiectele de apărare trebuie să aducă beneficii întregii Uniuni, nu doar flancului estic — a lansat apeluri la „solidaritate” din partea națiunilor expuse.

„Am arătat solidaritate în ultimele două decenii, de exemplu, la Covid, în economie, în migrație. Acum este momentul să arătăm solidaritate în securitate”, a declarat premierul finlandez Petteri Orpo pentru POLITICO.

În spatele ușilor închise la Copenhaga, cancelarul german Friedrich Merz a criticat planul în termeni „foarte duri”, potrivit unui diplomat familiarizat cu discuțiile.

Apărarea împotriva Rusiei

Deși există dispute privind dimensiunea și denumirea proiectului, puțini contestă că Europa trebuie să își îmbunătățească apărarea împotriva dronelor rusești. Blocul nu dispune de tehnologia necesară pentru a detecta ușor UAV-urile, iar când avioanele NATO au doborât trei drone rusești deasupra Poloniei luna trecută, au folosit rachete de milioane de euro împotriva unor drone rusești ce costau aproximativ 10.000 de dolari fiecare.

În final, liderii UE au acceptat propunerile Comisiei privind apărarea, inclusiv zidul de drone, ceea ce înseamnă că proiectul va merge înainte într-o formă sau alta. Totuși, detaliile privind costurile, calendarul și capacitățile urmează să fie clarificate.

Brandingul, însă, probabil va fi schimbat. Premierul danez Mette Frederiksen a vorbit miercuri despre o „rețea europeană de măsuri anti-dronă”. Întrebată de ce nu a folosit termenul „zid de drone”, ea a răspuns: „Nu-mi pasă cum se numește, atâta timp cât funcționează”.

Întărirea apărării anti-dronă are sens într-un moment în care Rusia testează apărarea NATO. Totuși, măsurile nu sunt o soluție completă — mai ales dacă confruntarea cu Moscova se apropie de un război total.

„Un zid de drone poate funcționa regional — în statele baltice poți construi o apărare statică”, a spus Christian Mölling, analist militar la Fundația Bertelsmann. „Dar dronele sunt doar degetele; dacă vrei să câștigi, trebuie să lovești capul: comanda, logistica și capacitatea de producție”.

Statele de pe front nu își fac iluzii că un zid de drone ar fi suficient pentru a preveni un atac rusesc. Dar susțin că ceva trebuie făcut pentru a descuraja Moscova.

„Desigur, suntem realiști … nu ne așteptăm, de exemplu, la un zid de drone pe granița noastră care să elimine 100% din amenințări”, a declarat premierul polonez Donald Tusk. „Dacă cineva caută garanții de securitate de 100%, nu va găsi nicăieri. Noi, ca NATO, ca Europă, trebuie să căutăm metode care să maximizeze securitatea”.