Politico: Ce naiba se întâmplă cu alegerile din România?

Anularea alegerilor prezidențiale între două tururi de scrutin nu este un demers lejer, dar Curtea Constituțională a României a decis că este esențial să protejeze democrația de atacurile străine. Decizia instanței a adus țara într-o stare de frământare și nu este clar cum vor evolua tulburările, notează publicația Politico.

Avertismentele privind un masiv atac hibrid rusesc care denaturează democrația României au determinat Curtea Constituțională să anuleze alegerile prezidențiale.

Ce se întâmplă acum?

Duminica aceasta, românii urmau să voteze în turul doi al scrutinului pentru viitorul lor președinte. Au avut doi candidați din care să aleagă: primărița de centru-dreapta a unui mic oraș, Elena Lasconi, și Călin Georgescu, un independent de extremă dreapta care a fost catapultat din obscuritate în frunte, în primul tur de scrutin din 24 noiembrie.

Vineri, Curtea Constituțională a României a decis că primul tur al alegerilor a fost atât de grav afectat de către o presupusă operațiune rusă de a influența rezultatul încât întregul proces trebuie abandonat și reluat.

Actualul președinte Klaus Iohannis a fost nevoit să-și prelungească mandatul, candidații politici încearcă să se regrupeze și se pregătesc să-și reia campaniile costisitoare, iar milioane de alegători se întreabă dacă mai pot avea încredere în întregul proces electoral.

Cum am ajuns aici?

În urmă cu o lună, Georgescu era aproape necunoscut în țara lui, fără sprijinul vreunui partid și cu un profil modest în media tradițională.

Dar toate acestea s-au schimbat în ultimele două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din data de 24 noiembrie. Aproximativ 25.000 de conturi TikTok pro-Georgescu au intrat puternic în acțiune, în ceea ce analiștii români spun că a fost o încercare coordonată de a influența alegerile în favoarea sa.

Președintele Iohannis a primit dovezi de la serviciile secrete de informații care indică faptul că atât actori statali, cât și non-statali au intervenit în alegeri și a numit Rusia drept responsabilă pentru o serie de atacuri hibride agresive. SUA susțin și ele aceste concluzii referitoare la implicarea Rusiei în alegerile din România.

Acționând pe baza informațiilor, Iohannis a desecretizat dosare secrete despre care se presupunea că Georgescu a beneficiat ilegal de o promovare electorală extinsă în perioadele în care campania electorală era interzisă. În plus, potrivit documentelor declasificate, campania lui a primit sprijin financiar străin, în ciuda faptului că el a declarat că nu a cheltuit nimic pentru ea.

Curtea Constituțională a primit o mulțime de cereri de anulare a alegerilor în lumina declasificării rapoartelor întocmite de serviciile de informații.

Informația „că această campanie a fost susținută ilegal din afara României” l-a condus pe Iohannis la concluzia că „avem de-a face cu o chestiune de securitate națională”, fapt declarat de președinte într-un discurs televizat susținut vineri seară, după ce instanța și-a anunțat decizia.

Care este miza alegerilor?

Pentru mulți români, aceste alegeri au fost văzute ca o bătălie între Est și Vest. Lasconi s-a bucurat de sprijinul partidelor tradiționale centriste, în timp ce Georgescu a fost susținut de trei grupuri de extremă dreapta, dintre care două au intrat recent în Parlament.

Opiniile sale față despre NATO și UE – el a fost extrem de critic cu privire la implicarea României în ambele organizații – au stârnit temeri că ar putea rupe alianțele internaționale ale țării și se va întoarce spre Moscova. El l-a lăudat pe președintele rus Vladimir Putin pe care îl consideră lider și patriot și a promis că va pune capăt întregului ajutor acordat de România Ucrainei, ceea ce ar fi un pas semnificativ într-un moment critic pentru Kiev.

Chiar și așa, milioane de români au fost atrași de campania tradiționalistă a lui Georgescu și au fost gata să-l voteze în turul de duminică împotriva lui Lasconi. El a câștigat peste 2,1 milioane de voturi în primul tur, când a concurat cu alți șapte candidați principali, după ce și-a manifestat suținerea pentru familia tradițională și credința sa ortodoxă.

Georgescu susține acum că este victima unui complot al elitei politice de a-l ține departe de putere și de a contracara voința poporului, asemănând modul în care este tratat cu tratamentul aplicat lui Donald Trump de către establishmentul din Statele Unite.

Chiar și principalul său adversar, Lasconi, a denunțat decizia instanței, spunând că democrația României este „călcată” în picioare de stat. Georgescu a folosit aceeași expresie.

Riscul privind decizia instanței este ca mai mulți alegători români să își piardă acum încrederea în sistemul politic al țării. În timp ce centrul Bucureștiului era calm vineri seară, pe străzi a fost o prezență puternică a poliției. Evenimentele de pe parcursul cursei electorale au atras în ultimele zile demonstrații publice de la mii de oameni.

Ce se întâmplă mai departe?

Georgescu a spus că va depune o plângere la Curtea Supremă a României, dar nu există o cale legală clară pentru a anula hotărârea Curții Constituționale. El nu a spus încă dacă intenționează să candideze din nou la reluarea alegerilor.

La 1 decembrie, alegătorii români au ales și un nou Parlament. Săptămâna viitoare, o coaliție largă formată din patru partide va forma un Guvern care va lucra la organizarea noilor alegeri prezidențiale.

Coaliția va numi un prim-ministru care va fi aprobat de președintele în exercițiu. Mandatul lui Iohannis s-ar fi încheiat pe 21 decembrie, dar el a spus că va rămâne la putere până când succesorul său va depune jurământul.

Între timp, anchetatorii penali au declanșat o anchetă cu privire la atacurile cibernetice asupra infrastructurii electorale, care au fost detaliate în dosarele desecretizate de serviciile de informații. Aceasta este a treia anchetă deschisă de procurorii români după ce procurorul general a lansat alte două investigații privind coruperea alegătorilor, frauda în sistemul informatic și spălarea banilor în valoare de cel puțin 1 milion de euro în campania electorală.

De asemenea, se solicită Curții Constituționale să anuleze alegerile parlamentare, care au fost cuprinse între cele două tururi ale concursului prezidențial. Unele partide subliniază faptul că votul a avut loc în timpul acelorași atacuri hibride care au declanșat decizia de anulare de vineri.