Peste 88% dintre români se tem de fake news, arată un studiu al Poliției

Nu există un program special care să depisteze știrile false, așa că cel mai bun antivirus este educația și informarea. Un studiu realizat de specialiștii Poliției arată că românii nu sunt pregătiți să filtreze avalanșa de informații la care au acces. Sunt conștienți că spațiul online e plin de știri false sau deep fake-uri, dar nu știu cum se pot proteja.

O fotografie cu impact emoțional a circulat pe social media în ultimele zile și mulți români s-au oferit să ajute. În poză era un băiat care spăla parbrize pentru a se întreține. Cel care a postat-o a făcut un montaj, a schimbat și strada și totul, cu un scop de sensibilizare. E doar un exemplu recent de știre falsă. De care românii au ajuns să se teamă la fel de mult ca de infracționalitate, potrivit unui studiu realizat de Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității (ICPC).

Motive de îngrijorare

infracţionalitate – 89,9% dintre respondenţi
ştiri false – 88,4% dintre respondenţi
extinderea războiului în România – 82% dintre respondenţi
(sursa: ICPC)

Transmiterea ştirilor false

reţele de socializare – 87% dintre respondenţi
posturi de televiziune – 74% dintre respondenţi
site-uri de podcasturi/vloguri – 54,9% dintre respondenţi
(sursa: ICPC)

Sorin Stănică, comisar șef ICPC: Am constatat că atunci când sunt întrebați de capacitatea, abilitatea de a recunoaște informații false, marea majoritate a respondenților spun că sunt bine sau foarte bine pregătiți, spre 80%. Când sunt întrebați de capacitatea celorlalți cetățeni de a recunoaște, peste 90% dintre respondenți spun că ceilalți nu sunt pregătiți. Această discrepanță ne arată că noi nu suntem pregătiți, în momentul de față, pentru această situație.

Aproape tot conținutul fals se propagă în mediul online. De unde spun cei mai mulți că se informează.

Informare în online

format video/foto – 58% dintre respondenţi
format scris – 38,3% dintre respondenţi
format audio – 3,7% dintre respondenţi
(sursa: ICPC)

În ultimele luni, instituțiile au constatat că manipularea imaginilor și a mesajelor nu mai e folosită doar pentru înșelăciuni.

Mihai Rotariu, purtător de cuvânt DNSC: De anul trecut am tras un semnal de alarmă. În acel moment deep fake era folosit exclusiv în zona de tentative de fraude, dar exista posibilitatea să se migreze către încercarea de manipulare a procesului electoral, ceea ce s-a și întâmplat. Suntem pregătiți să combatem dezinformarea în următoarea perioadă, dar trebuie să o facem rapid, eficient, raportare către rețelele de social media.

Dar, dincolo de efortul instituțiilor, specialiștii spun că e necesară și o pregătire a populației, așa încât să poată recunoaște o știre falsă.