Val de fake news în mediul online după prăbușirea dronei la Galaţi. Teorii ale conspirației lansate de persoane publice și de cetățeni

După prăbușirea dronei rusești peste un bloc de locuințe la Galaţi, au apărut mai multe fake news-uri . Persoane publice, dar şi cetățeni de rând, lansează teorii ale conspirației. Că România ar fi în război sau că atacul este o operațiune sub steag fals pentru a justifica semnarea programului SAFE de înzestrare a armatei.

Artistul Florin Chilian a comentat ironic incidentul pe pagina sa de Facebook și a declarat că “o dronă 100% rusească Geran 2, de dimensiuni cât o mașină, este preluată cu punga”: “Ăștia ne cred cretini pe toți. Trist este că în mare parte au și dreptate. Aveți și voi răbdare 30 de secunde pentru că bieții oamenii, cetățenii refugiați ucraineni, au filmat și nu au dormit toată noaptea să prindă exact momentul și locul în care va cădea drona.”

Jurnalistul Robert Turcescu susține că incidentul s-a produs cu un anumit scop – drona a picat pentru ca România să semneze contractele pentru apărarea militară: “Acum, după ce a căzut dronă la Galați, să vezi ce repede se semnează! Ajungi să crezi că drona asta a venit, Doamne iartă-mă, la țanc, taman când era nevoie de un impuls pentru semnare.”

Influencer-ul Tristan Tate, cercetat penal în România pentru mai multe infracțiuni grave, a scris pe o rețea socială că “este foarte probabil ca Ucraina să fi atacat România pentru a sustrage mai mulți bani de la Uniunea Europeană”. Mai spune că drona rusească ar fi fost redirecționată de ucraineni și menționează că are informațiile “din surse foarte sigure”.

Incidentul, dar și reacțiile conspiraționiste, au stârnit reacții agresive ale internauților. Postările care prezentau subiectul au fost invadate de tot felul de comentarii:

• “Mai degrabă a fost o dronă ucrainiană, păpușarul de Zelenski cred că vrea să ne atragă în conflict cu rușii!”
• “Vă lăsați târâți în război. Ucrainenii au lansat drona ca să ne împingă în război cu Rusia.”
• “A fost un incident așteptat, trâmbițat. Să se investească în sisteme de apărare moderne și cele mai performante se fac la noi pentru alte țări. Noi ne apărăm cu tancuri. Noi nu o să fim pregătiți decât dacă înviază Ștefan cel Mare sau Mihai Viteazu.”
• “Drona e din Ucraina, mai vor câteva zeci de milioane de euro de la fraieri. Marea armată NATO nu e în stare să doboare o dronă.”
• “Dacă era rusească, nu mai rămânea nimic din blocul ăla, asta a fost dronă cu o petardă din aia mai mare.”
• “Mulțumim Zelenski, mai dă câteva. Mulțumim frumos!“

Specialiștii în comunicare avertizează că masele pot fi ușor influențate de mesaje false.

Raluca Radu, profesor FJSC Universitatea București: “Cei care sunt între extrema dreaptă și stânga pot să fie confuzi din cauza discuțiilor în contradictoriu din spațiul public. Și da, dacă mergi pe o linie din aceasta confuză, poți să intri într-un amalgam de minciuni și să apuci să crezi și apuci să comentezi în linia respectivă. Dar, în principal, eu cred că este vorba de fabrici de troli. Adică companii, practic ca o firmă care gândește povești pe care le pune pe internet. Alte persoane care împing aceste povești pentru că sunt plătite să facă acest lucru și efectele se văd la nivel populației.”

Din cauza valului de fake news care circulă în aceste zile, specialiști recomandă ca informația să fie verificată din surse oficiale.