Păstrătorul secretelor Vaticanului se pensionează după 45 de ani. Arhiva are 53 de kilometri de rafturi

Păstrătorul secretelor Vaticanului se pensionează după 45 de ani / Profimedia Images
23 februarie 2024, 11:22 (actualizat 23 februarie 2024, 11:23)

Vaticanul încearcă de ani de zile să demonteze ideea că arhivele sale secrete, atât de lăudate, sunt chiar atât de secrete: a deschis dosarele controversatului Papa Pius al XII-lea, din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, pentru cercetători, și a schimbat numele oficial pentru a elimina cuvântul „Secret” din titlu. Dar o anumită aură de mister a persistat până acum, scrie LA Times.

Arhiepiscopul Sergio Pagano, dezvăluie unele dintre secretele pe care le-a descoperit în cei 45 de ani în care a lucrat într-unul dintre cele mai importante și neobișnuite depozite de documente din lume. Într-o carte-interviu intitulat „Secretum”, publicată recent, Pagano divulgă unele dintre detaliile mai puțin cunoscute din culisele relațiilor sale cu lumea exterioară din ultimele 12 secole.

În conversațiile purtate pe parcursul unui an cu jurnalistul italian Massimo Franco, Pagano aprofundează totul, de la jefuirea arhivei de către Napoleon în 1810 până la afacerea Galileo și Adunarea cardinalilor pentru alegerea unui Papă din 1922. „Este prima dată și va fi și ultima, pentru că sunt pe cale să plec„, a declarat Pagano, în vârstă de 75 de ani, într-un interviu acordat Associated Press în biroul său, înainte de pensionarea sa din acest an.

Papa Leon al XIII-lea a deschis pentru prima dată arhiva cercetătorilor în 1881, după ce fusese folosită exclusiv pentru a-l servi pe Papă și pentru a păstra documentația papalității, a consiliilor ecumenice și a birourilor Vaticanului, datând din secolul al VIII-lea. Cu 53 de kilometri de rafturi, mare parte dintre ele sub pământ, într-un buncăr de beton armat, cu două etaje, rezistent la foc, arhiva mai găzduiește documente de la ambasadele Vaticanului din întreaga lume, precum și colecții specifice de la familii aristocratice și ordine religioase.

Deși este adesea sursa unor conspirații, arhiva funcționează la fel ca una națională sau privată. Cercetătorii cer permisiunea de a o vizita și apoi solicită documente specifice pentru a le examina în săli de lectură dedicate. Arhiepiscopul Sergio Pagano îi supraveghează îndeaproape de pe un ecran de televiziune gigantic amplasat pe o parte a biroului său, care transmite în direct imagini din sălile de lectură de la parter.

Recent, cercetătorii s-au înghesuit la arhivă pentru a citi documentele din timpul Papei Pius al XII-lea, care a fost criticat pentru că nu a vorbit suficient despre Holocaust. Papa Francisc a ordonat ca documentele să fie deschise înainte de termen, în 2020, pentru ca savanții să poată avea în sfârșit o imagine completă a papalității sale. Vaticanul l-a apărat mult timp pe Pius, spunând că a folosit o diplomație discretă pentru a salva vieți și nu a vorbit public despre crimele naziste pentru că se temea de represalii, inclusiv împotriva Vaticanului.

Pagano nu este un apologet al lui Pius și se remarcă printre ierarhii Vaticanului cu disponibilitatea sa de a denunța tăcerea lui Pius. Mai exact, Arhiepiscopul Pagano spune că nu poate justifica reticența lui Pius de a condamna public atrocitățile naziste chiar și după încheierea războiului. „În timpul războiului știm că Papa a făcut o alegere: nu a putut și nu a vrut să vorbească. El era convins că s-ar fi întâmplat un masacru și mai rău”, a spus Pagano. „După război, m-aș fi așteptat la un cuvânt în plus, pentru toți acești oameni care au ajuns în camerele de gazare”. Orice cuvânt al lui Pius despre Holocaust, chiar și după război, „ar fi putut fi citit în termeni politici ca un sprijin pentru înființarea unui nou stat”, a spus Pagano.

În cartea-interviu “Secretum”, Sergio Pagano nu își ascunde disprețul față de cercetarea incompletă din spatele cauzei de sfințenie a lui Pius, care se pare că acum este suspendată în timp ce cercetătorii analizează noile documente disponibile.

Pe lângă poveștile bine cunoscute despre intrigile Vaticanului, cartea dezvăluie și originile relației financiare dintre biserica americană și Vatican, care continuă astăzi și care datează de la conclavul din 1922. Arhiepiscopul Sergio Pagano a povestit că, după moartea Papei Benedict al XV-lea, cardinalul însărcinat cu trezoreria și conturile papale s-a dus la seiful său și a descoperit că era „literalmente gol”. Nu era nicio hârtie, bancnotă sau monedă”. Se pare că Benedict nu a fost responsabil din punct de vedere financiar și a lăsat Sfântul Scaun pe minus când a murit.

Cuferele papale erau întotdeauna folosite pentru a finanța conclavul de alegere a unui nou papă, ceea ce înseamnă că Sfântul Scaun se confrunta cu o criză de bani într-o perioadă în care Europa încă se resimțea din punct de vedere financiar în urma Primului Război Mondial.

Cartea reproduce, pentru prima dată, telegramele criptate în care secretarul de stat de la Vatican îi cerea ambasadorului său de la Washington să trimită urgent ceea ce are în seif pentru ca votul să poată avea loc. La sfârșitul interviului, Pagano prezintă, cu mândrie, vizitatorilor unul dintre bunurile de preț ale arhivei, pe care îl păstrează într-un dulap de lemn, lângă intrarea în biroul său. Acolo, în spatele unei plăci de sticlă, se află scrisoarea originală din 1530 a nobililor britanici care îl îndemnau pe Papa Clement al VII-lea să îi acorde regelui Henric al VIII-lea o derogare pentru a se putea căsători cu Anne Boleyn. După cum se știe, papa a refuzat, iar regele a mers mai departe și s-a căsătorit. „Se poate spune că ne aflăm aici la nașterea Bisericii Anglicane”, spune Pagano.

Acesta se bucură să dezvăluie cum a supraviețuit documentul. “Când Napoleon Bonaparte a confiscat faimoasele arhive ale Vaticanului în 1810 și le-a dus la Paris, predecesorul meu a rulat scrisoarea din 1530 și a ascuns-o într-un sertar secret din anticamera arhivei. Francezii nu au găsit-o niciodată”, spune cu mândrie Arhiepiscopul Sergio Pagano, foarte conștient de faptul că principala sarcină a unui arhivist este de a păstra documentele, cat mai bine.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite