Călugărițele octogenare rebele din Austria sunt cu un pas mai aproape de a rămâne în mănăstirea lor

Trei călugărițe care au fugit dintr-un cămin de îngrijire pentru a se întoarce la mănăstirea lor dintr-un castel din apropiere de Salzburg, unde își petrecuseră cea mai mare parte a vieții, sunt cu un pas mai aproape de a putea rămâne acolo, potrivit unor surse apropiate lor, citate de The Guardian.

Surorile Bernadette (88 de ani), Regina (86) și Rita (81) au pătruns prin efracție în mănăstirea lor din Elsbethen în septembrie anul trecut, cu ajutorul foștilor elevi ai școlii catolice unde predaseră și al altor susținători. Cazul lor a devenit o cauză celebră, atrăgând atenția lumii întregi.

Dicasterul pentru Doctrina Credinței (DDF), un departament al Vaticanului responsabil cu disciplina religioasă în Biserica Catolică, nu a luat încă o decizie oficială cu privire la soarta femeilor și ar putea dura luni până să o facă. Cu toate acestea, planurile de a le aduce la Roma sunt considerate un semn în favoarea călugărițelor, iar o rezolvare a situației lor ar putea fi aproape.

Un colaborator apropiat călugărițelor a declarat pentru presa austriacă că Vaticanul este „în principiu” favorabil acordării dreptului surorilor de a rămâne în mănăstirea lor. Cu toate acestea, decizia oficială nu a fost încă emisă.

Surorile duc o luptă împotriva unei campanii inițiate de superioara lor, care le-a acuzat că și-au încălcat „jurământul de ascultare” părăsind căminul de îngrijire în care fuseseră mutate în 2023. Preotul Markus Grasl, de la Abația Reichersberg din apropiere, declarase că mănăstirea nu mai era potrivită pentru călugărițe din cauza mai multor rânduri de scări de piatră și a altor condiții „prea periculoase” pentru vârsta lor înaintată.

Cele trei spun că au fost trimise la căminul de îngrijire împotriva voinței lor și că doresc să moară în mănăstirea lor, adăpostită în impunătorul Schloss Goldenstein, invocând legea bisericească a stabilitas loci: jurământul de permanență pe care o persoană care intră într-un ordin monahal este așteptată să îl facă în schimbul angajamentului față de ea din partea bisericii.

Ajutoare locale le-au asigurat îngrijire și securitate non-stop, inclusiv înlocuind încuietorile care fuseseră schimbate în absența lor și reinstalând un lift pentru scări care fusese demontat.

Călugărițele, care aparțin ordinului augustinian, au făcut apel la Papa Leon al XIV-lea, el însuși augustinian, să intervină în favoarea lor.

În ce măsură s-a implicat acesta în cazul lor rămâne neclar. Însă persoane din interiorul bisericii spun că a fost informat cu privire la situația lor dificilă.

Datorită unei donații despre care se spune că a fost făcută de un particular sau un grup de persoane care doresc să rămână anonime, călugărițele urmează să călătorească la Roma în următoarele două luni, însoțite de personal medical, și se așteaptă să aibă o audiență cu suveranul pontif.

Un purtător de cuvânt al acestora a declarat pentru postul public austriac ORF: „Cele trei călugărițe sunt foarte fericite că pot călători la Roma. Nu au mai fost niciodată acolo și călătoria va fi ceva cu totul special pentru ele.”

Andreas Englisch, un cunoscut observator german al Vaticanului, a declarat în podcastul său săptămânal Vatikangeflüster (Șoaptele Vaticanului) că un donator sau donatori „generoși” cu sediul la Roma l-au contactat direct, însă nu a știut sau nu a dorit să le dezvăluie identitatea.

El a spus că crede că surorile se pot aștepta la o audiență privată cu Papa Leon. „Sunt sigur că va dori să le primească”, a spus el.

Călugărițele și-au constituit o comunitate considerabilă de urmăritori pe Instagram și Facebook, publicând clipuri din viața lor cotidiană, inclusiv dovezi ale capacității lor fizice de a rămâne în mănăstire. Postările contribuiseră la menținerea situației lor în atenția publicului. Însă la sfârșitul anului trecut și-au redus activitatea pe rețelele de socializare, de comun acord cu Vaticanul, în înțelegerea că – potrivit unor relatări – acest lucru le-ar spori șansele de a rămâne în mănăstire.

Solicitarea a venit ca răspuns la o scrisoare pe care călugărițele o trimiseseră Vaticanului, în care se plânseseră de tratamentul aplicat de Grasl și de fundația Reichersberg, care deține în coproprietate clădirea mănăstirii împreună cu arhiepiscopia de Salzburg.

Prin intermediul unor colaboratori, ele au transmis presei austriece că primiseră un răspuns în care erau informate că Dicasterul „depune eforturi pentru a găsi o soluție justă, umană și durabilă” care să pună capăt disputei. În schimb, li se ceruse să „caute pacea interioară și reflecția în spiritul izolării”.

Călugărițele au mulțumit publicului pentru simpatie și sprijin, insistând că fără atenția acordată de presă ar fi fost „expuse fără apărare brutalității și arbitrariului superioarei noastre”.

The Guardian a contactat un purtător de cuvânt al călugărițelor pentru a obține un comentariu.