Parlamentul a adoptat proiectul de lege privind eliminarea pensiilor speciale. Trecerea treptată la pensii pe bază de contributivitate până în 2043 – printre prevederi

Parlamentarii au rămas fără pensii speciale, odată cu promulgarea legii de către șeful statului, chiar în ziua în care tot ei votat tăierea acestui tip de pensii încasate de alte categorii. Au fost dezbateri aprinse și în Senat, și în Camera Deputaților, unde s-a votat la foc continuu. Opoziția acuză puterea că a îndulcit prevederile legii prin ultimele amendamente aduse și că ține secret impactul bugetar al reformei pensiilor.

CITEȘTE și CSM îşi exprimă dezacordul „faţă de maniera în care Parlamentul României a înţeles să se raporteze la autoritatea judecătorească”, după votul pentru eliminarea pensiilor speciale ale magistraților

Alfred Simonis, deputat PSD: „Această majoritate parlamentară face pentru prima dată în 34 de ani aproape prima reformă a pensiilor din România. (…) Nu vom mai avea pensionari speciali la 45 de ani după ce se va intra în vigoare, după ce va intra această lege în vigoare. Nu se va mai lua în calcul, la baza de calcul, ultima lună a venitului angajatului, magistratului, polițistului sau indiferent din categoria din care face parte, ci întreaga activitate.”

Florin Roman, deputat PNL: „Noi am votat, cei din coaliție, pentru ceea ce ne-a cerut domnul Ghinea. Domnul Ghinea când a cerut, când a negociat PNRR-ul, a vorbit de reforma pensiilor speciale. Colegii domniei sale astăzi au votat împotriva reformei.”

Csoma Botond, deputat UDMR: „Acest proiect de lege reprezintă un prim pas să încercăm să modificăm acest sistem, să ducem către contributivitate. Dar vă spun, stimați colegi și colege, mai avem mult până acest sistem va ajunge la contributivitate.”

Cristian Seidler, deputat USR: „1,3 milioane de români încasează lunar 1.125 de lei. 210.000 de pensionari speciali există astăzi în România și 210.000 de pensionari speciali vor exista în România și după adoptarea acestei legi. Pentru faptul că ați secretizat impactul bugetar al acestei legi, măcar și pentru asta, făcând-o clar neconstituțional, domnul Marius Budăi, ministrul salvării pensiilor speciale, ar trebui să vină să-și dea astăzi demisia.”

Antonio Andrușceac, deputat AUR: „Noi, românii, nu putem ști care este impactul bugetar, adică de ce dăm această lege. Aduce un ban economie la buget sau nu? Părerea mea este că secretizarea pe bani publici a acestui proiect ascunde de fapt ineficiența acestui proiect.”

Legea merge acum la promulgare, dar încă mai poate întâmpina obstacole.

Premierul Marcel Ciolacu: „Cu certitudine se va găsi cineva să atace această lege la CCR. Vom vedea decizia. Dacă este nevoie, şi Curtea găseşte anumite elemente de neconstituţionalitate, sunt ferm convins – deja am discutat cu colegii mei – vom avea o sesiune extraordinară, astfel încât în aceste luni, cel târziu până pe 31 august, toate jaloanele din Cererea 3 să fie îndeplinite.”

Noile amendamente, acuză opoziția, oferă unele garanții magistraților și militarilor, că pensiile lor nu vor fi modificate substanțial. Deja CSM a transmis că se opune formei votate.

Dimineață s-a dat vot final în plenul Senatului privind eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați.

Au fost înregistrate 91 de voturi „pentru”, 19 „împotrivă” şi o abţinere.

CITEȘTE și Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, în timp ce la Senat se dezbătea eliminarea pensiilor speciale ale magistraților: Nu rezonez cu ideea de protest. Justiția este un serviciu public, justiția trebuie să servească cetățeanul

Printre modificările adoptate se numără prevederea prin care magistrații se pot pensiona la 55 de ani, după 25 de activitate, și nu la 60 de ani, cum prevedea proiectul inițial depus de ministrul Muncii Marius Budăi și adoptat în prima camera de către Senat.

Actul normativ are în vedere calcularea pensiilor de serviciu plecând de la vechimea în specialitate, reducerea procentului de calcul raportat la venitul obţinut şi alinierea stagiului de contributivitate minim la cel aplicat în sistemul public de pensii.

Proiectul nu prevede desfiinţarea acestor pensii, ci trecerea treptată la pensii pe bază de contributivitate până în 2043, a precizat Adrian Solomon (PSD), președintele Comisiei pentru Muncă.

Actul normativ se referă la pensiile speciale ale magistraţilor, militarilor, diplomaţilor, funcţionarilor parlamentari, personalului Curţii de Conturi, aeronautic şi altele.

Potrivit proiectului, în cazul magistraţilor se modifică baza de calcul a pensiilor, aceştia putând beneficia de o pensie de serviciu doar dacă au o vechime în specialitate de minimum 25 de ani. Pensia va fi calculată ca procent de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent corespunzătoare perioadei de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, conform eşalonării prevăzută în anexele din lege, în funcţie de data acordării pensiei de serviciu, dar cu condiţia ca pensia netă să nu fie mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul.

Astfel, proiectul prevede că „judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică(…), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare conform unei eşalonări prevăzute în anexa nr. 4, şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent, din ultimele luni consecutive de activitate, stabilite conform eşalonării prevăzute în anexa nr.3”.

În acelaşi timp, proiectul prevede menţinerea aceleiaşi baze de calcul a pensiilor magistraţilor pentru o perioadă de 5 ani, ca urmare a nevoilor din sistem.

Astfel, actul normativ prevede că „pentru pensiile de serviciu stabilite până la data de 31 decembrie 2028, baza de calcul folosită este media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent dintr-un număr de luni consecutive stabilit conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3 din ultimii 10 ani de activitate, realizată înainte de data pensionării, în funcţiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, magistrat asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, precum şi în calitate de personal de specialitate juridică”.

„Persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în aceste funcţii se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent din ultimele luni de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, corespunzătoare perioadei de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr.3, în funcţie de data acordării pensiei de serviciu. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile acestora. Cuantumul net al pensiei nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul”, mai prevede proiectul.

Referitor la pensiile militarilor, proiectul prevede că vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă este de 65 de ani, iar atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare conform eşalonărilor din anexele nr.1 şi nr. 2 la prezenta lege.

De asemenea, şi pentru pensiile militare de stat se prevede „o perioadă de graţie” până în 2030, a explicat Solomon.

„Pentru pensiile militare de stat stabilite până la data de 1 ianuarie 2030, baza de calcul folosită este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, la alegerea persoanelor dintr-un număr de luni consecutive, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, după caz, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie la data deschiderii drepturilor de pensie”, mai prevede proiectul.

La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.

De asemenea, proiectul mai prevede că membrii Corpului diplomatic şi consular al României cu o vechime de cel puţin 25 ani în Ministerul Afacerilor Externe, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice de consilier relaţii, referent relaţii, cancelarist relaţii şi curier relaţii pot beneficia, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, de pensie de serviciu.

„Pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei corespunzătoare încadrării în funcţia de execuţie deţinută în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, şi a tuturor indemnizaţiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării, conform eşalonării prevăzute în anexa nr.1, în funcţie de data acordării pensiei de serviciu”, mai prevede proiectul. Atingerea vechimii de 25 de ani se va realiza eşalonat, conform anexei nr.2″, mai prevede actul normativ, citat de Agerpres.

„La împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, funcţionarii publici parlamentari care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 25 ani în structurile Parlamentului, beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele luni înainte de data pensionării, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3, în funcţie de data acordării pensiei de serviciu. Pensia acordată nu poate depăşi nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile corespunzătoare funcţiei deţinute sau funcţiei asimilate, după caz, din ultimele luni anterioare datei pensionării, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3, în funcţie de data acordării pensiei de serviciu”, mai prevede proiectul.

Funcţionarii publici parlamentari care au realizat stagiul complet de cotizare prevăzut de sistemul public de pensii, din care cel puţin 20 ani în structurile Parlamentului, pot solicita pensionarea cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu se stabileşte prin diminuarea acestuia cu 0,10% din baza de calcul pentru fiecare lună cu care s-a redus vârsta standard de pensionare.

Totodată, în termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele care cumulează două sau mai multe pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, optează pentru dreptul cel mai avantajos.

Proiectul mai prevede impozitarea cu 15% a pensiilor care nu sunt bazate pe contributivitate şi dacă depăşesc salariul mediu net.