Politico, despre George Simion: „Este Europa pe cale să aibă un nou agitator zgomotos la masa liderilor?”

Oficialii europeni sunt deosebit de îngrijorați că George Simion, acest lider radical în vârstă de 38 de ani, s-ar putea alătura actualului duo de sabotori — Viktor Orbán din Ungaria și Robert Fico din Slovacia — în încercarea de a bloca ajutorul acordat Ucrainei, exact în momentul în care UE dorește să intensifice presiunea asupra Rusiei pentru a încheia războiul, notează publicația Politico.

„Dacă Bucureștiul s-ar alătura taberei sabotajului, ar fi o lovitură puternică, având în vedere că România are o importanță geostrategică mai mare decât Ungaria sau Slovacia. Țara de la Marea Neagră, cu o populație de 19 milioane, a fost până acum un aliat solid al UE și NATO.

Simion încearcă rapid să atenueze aceste temeri, susținând că va fi un lider pro-UE și pro-NATO, mai apropiat de premierul Italiei, Giorgia Meloni — o lideră de dreapta care sprijină Ucraina — decât de Orbán sau Fico. El își prezintă alianța cu mișcarea MAGA a lui Donald Trump ca pe un mijloc de a menține trupele americane angajate în România”, mai scrie Politico.

„Suntem un grup eurorealist, nu eurosceptic”, a declarat Simion pentru POLITICO, adăugând că sprijină piața unică a UE ca motor al bunăstării românilor.

Totuși, este greu de imaginat că Simion ar putea fi un aliat natural pentru Orbán, cel mai încăpățânat rebel din UE. Deși Simion recunoaște că Orbán i-a servit drept „model”, există tensiuni serioase între naționaliștii români și cei maghiari, mai ales pe tema minorității maghiare din Transilvania.

Aceste tensiuni nu îi liniștesc totuși pe oficialii de la Bruxelles. Experții și oficialii care au urmărit ascensiunea lui Simion și declarațiile lui contradictorii sunt sceptici că ar putea repeta succesul lui Meloni în a-și integra agenda de dreapta în mainstreamul european.

Ei atrag atenția asupra promisiunilor lui de a opri „noua ordine globalistă” impusă de UE, asupra revendicărilor teritoriale față de Moldova — stat candidat la UE aflat sub presiunea destabilizării rusești — și asupra opoziției categorice față de sprijinul pentru Ucraina, ca dovezi că Simion va fi cel puțin imprevizibil, iar în cel mai rău caz, o sursă de dezbinare în bloc.

„Cred că ar fi cu siguranță o figură disruptivă la masa Consiliului UE și, posibil, și la cea a NATO. Poziția lui este clară: în ceea ce privește războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, propune neutralitate pentru România — ceea ce este, desigur, incompatibil cu poziția României ca stat membru al UE și aliat NATO”, a spus Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al Alianței Nord-Atlantice.

Simion neagă categoric că ar fi pro-rus, dar este declarat „persona non-grata” în Ucraina pentru promovarea unei „ideologii unioniste care neagă legitimitatea granițelor statale ale Ucrainei”. Partidul său, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), este asociat cu o viziune iredentistă a unei Românii Mari, care riscă să declanșeze dispute teritoriale și conflicte cu Ucraina, Moldova și Bulgaria.

Ca președinte la București, ar avea suficiente ocazii să creeze probleme: retragerea din exercițiile NATO pentru instruirea ucrainenilor, blocarea trecerilor de frontieră sau a fluxului de armament către Ucraina și retragerea sprijinului României pentru exportul de cereale prin Marea Neagră.

Simion insistă că doar pune presiune pe Kiev pentru a apăra drepturile vorbitorilor de română din Ucraina — o temă la care guvernul lui Zelenski a fost, de fapt, destul de deschis.

Manfred Weber, liderul Partidului Popular European (PPE), din care face parte și partidul românesc advers lui Simion, a reluat temerile și a declarat că acesta reprezintă un „risc pentru tot ceea ce cred eu”.

Weber a respins orice comparație între Simion și Meloni, afirmând că românul „cu siguranță nu este ca italianca”.

Tot el l-a acuzat pe Simion că „a colaborat cu serviciile secrete rusești”. Simion neagă că ar fi întâlnit spioni ruși în Ucraina în urmă cu peste un deceniu.

Aceste preocupări nu par însă să fi descurajat alegătorii români, care i-au acordat lui Simion 41% în primul tur al alegerilor. Totuși, candidatul populist a avut o prestație slabă în dezbaterea cu rivalul centrist Nicușor Dan, iar sondajele sugerează că avansul său începe să scadă. Potrivit Poll of Polls realizat de POLITICO, Simion conducea cu doar 3 puncte procentuale.

Tensiuni pe tema Transilvaniei

La prima vedere, Simion și agitatorul-șef al Europei, Viktor Orbán, par tăiați din același material politic: ambii sunt ultranaționaliști, promovează valori creștine și pro-familie, provin din fostul bloc estic și îl admiră pe Trump.

Dar există o limită clară în apropierea lor. Cei doi se află de ani de zile în conflict din cauza acuzațiilor lui Orbán că minoritatea maghiară din România este persecutată.

Membrii AUR bănuiesc că Orbán a blocat aderarea partidului la grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). De fapt, AUR a fost acceptat în alianța de dreapta doar după ce Fidesz, partidul lui Orbán, a părăsit ECR pentru a fonda grupul de extremă dreapta Patrioții.

AUR — și mai ales Simion — au devenit cunoscuți în 2019 în timpul disputelor legate de cimitirul militar din Valea Uzului, unde sunt înmormântați soldați maghiari. „Ungurii au fost bătuți, iar mormintele au fost profanate… De atunci, ne atacă oamenii, regiunea și școlile săptămânal”, a declarat Botond Csoma, lider al UDMR, pentru POLITICO.

Orbán se bazează pe voturile maghiarilor din România, cărora guvernul său le-a oferit cetățenie. Ei au reprezentat peste 250.000 de voturi la ultimele alegeri din Ungaria.

În ciuda tensiunilor, Simion dorește să se apropie de Orbán și să colaboreze în Bruxelles.
„Relația cu dl. Orbán nu există în prezent, dar, așa cum am mai spus, într-o anumită măsură, este un model pentru mine și vom colabora în multe chestiuni”, a declarat Simion pentru POLITICO.

Săptămâna trecută, Orbán a vorbit pentru prima dată despre alegerile din România, spunând că „unul dintre candidați, dl. Simion, a spus că atât Ungaria, cât și România ar trebui să se poată baza una pe cealaltă… Suntem complet de acord”.

Simion i-a mulțumit lui Orbán, dar asta a creat tensiuni în UDMR. A doua zi, Orbán a revenit și a declarat că se aliniază cu opinia partidului maghiar din România.

Omul Meloni

Mai degrabă decât Orbán, Simion o citează des pe Meloni drept sursă principală de inspirație. Premierul Italiei ocupă o zonă de mijloc între extrema dreaptă și mainstreamul de centru-dreapta european, fiind acceptată ca partener de PPE și de Ursula von der Leyen.

Pentru Bruxelles, însă, Simion nu este o „Meloni”. Relația sa tensionată cu Ucraina este o mare problemă. Pentru a intra în ECR, AUR a fost obligat să semneze o declarație scrisă, consultată de POLITICO, în care condamnă invazia Rusiei și susține vag statul de drept.

De atunci, Simion a pretins că este un critic al Kremlinului și a declarat recent că Putin ar trebui arestat pentru crime de război. Dar refuză să susțină ajutorul militar pentru Ucraina și a promis că se va opune în Consiliul European.

Rămâne de văzut dacă Meloni și ECR vor reuși să-l facă acceptabil la Bruxelles. „Voi fi deschis colaborării… Desigur, voi fi noul venit, așa că va trebui să învăț multe de la doamna Meloni și de la alți lideri cu experiență”, a spus Simion.

El a adăugat că îi admiră și pe Bart De Wever (premierul naționalist flamand al Belgiei) și pe premierul ceh Petr Fiala.

Cameleon politic

Experții români au un mesaj clar: să nu credeți ce spune Simion sau ce scrie în programul său. Acesta este un om care a comparat UE cu URSS și apoi a pretins că nu este eurosceptic.

„Nu credeți nimic din ce au scris în acel program”, a spus Ana Otilia Nuțu de la Expert Forum, susținând că Simion a învățat de la Trump și creează un „cult” în jurul său. „Oamenii vor vota pentru tine chiar dacă le minți în față”, a spus ea.

Simion își moderează discursul pentru a atrage un public mai larg, dar Nuțu avertizează că „va acționa ca Orbán în favoarea lui Putin” dacă va fi ales.

Analistul politic Radu Magdin a spus și el că Simion este lipsit de credibilitate și face promisiuni exagerate, dar crede că constrângerile economice îl vor forța să se conformeze. România beneficiază de fonduri UE semnificative în agricultură și digitalizare, iar Simion nu va dori ca Bucureștiul să pățească precum Budapesta și să-i fie tăiate fondurile.

„Legitimitatea politică e mai puternică la Simion, dar pârghia economică e mai puternică la von der Leyen, pentru că faci campanie în poezie, dar guvernezi în proză”, a spus el, făcând referire la fragilitatea economică a României.

Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei și actual parlamentar USR, a fost și mai direct: o victorie a lui Simion ar fi un „dezastru absolut.”

.