Orașul din România care a depășit Bucureștiul la costul utilităților. Cu ce orașe vestice se compară Capitala și unde se trăiește cel mai ieftin

Costul vieții în marile orașe ale lumii continuă să crească, iar România nu face excepție. Potrivit unui studiu realizat pe baza datelor Deutsche Bank și analizat de FinEco24News, Bucureștiul se aliniază cu orașe vest-europene precum Barcelona sau Madrid în ceea ce privește prețul utilităților.

Locuitorii Capitalei plătesc, în medie, 186 de dolari pe lună pentru electricitate, încălzire, răcire, apă și gunoi, ceea ce plasează Bucureștiul pe locul 28 în topul global – la același nivel cu Barcelona și peste metropole ca Roma, Lisabona sau Viena.

Surpriza vine însă din țară: Constanța a depășit Capitala, cu o medie de 187 de dolari pe lună, devenind orașul cu cele mai scumpe utilități din România.

Printre cauzele principale se numără tarifele ridicate la apă și canalizare, costurile mari ale încălzirii centralizate și influența turismului sezonier asupra consumului de energie.

La polul opus, Timișoara și Cluj-Napoca rămân mai accesibile, cu facturi medii de 155 și respectiv 160 de dolari, niveluri comparabile cu marile orașe australiene precum Melbourne și asiatice precum Singapore. Brașovul, cu o medie de 175 de dolari, se află între New York și Tokyo, potrivit platformei Numbeo.

Pe plan european, germanii conduc topul scumpirilor: la München, o familie plătește în medie 275 de dolari lunar pentru utilități, în timp ce la Frankfurt și Berlin facturile depășesc 240 de dolari.

În contrast, Budapesta și Copenhaga raportează scăderi ale costurilor cu până la 11% față de 2020, datorită politicilor de subvenționare și investițiilor în eficiență energetică.

În afara Europei, Tokyo și Seul au reușit să reducă semnificativ cheltuielile casnice, înregistrând scăderi de 12-26% în ultimii cinci ani, datorită cursului valutar și eficienței sistemelor locale. În schimb, Oslo și Stockholm se confruntă cu cele mai mari creșteri – până la 40% în același interval.

Pentru România, analiza arată că diferențele regionale devin tot mai mari, iar prețul utilităților ajunge să reflecte nu doar consumul, ci și inechitățile economice și infrastructurale.

În timp ce Bucureștiul se compară deja cu marile capitale vestice, locuitorii din orașe mai mici continuă să plătească facturi raportate la venituri considerabil mai mici.