Oamenii și primatele mari au râs la fel timp de milioane de ani, sugerează un studiu

Un nou studiu sugerează că oamenii și primatele mari au dezvoltat forme foarte similare de râs încă de la separarea lor evolutivă, acum aproximativ 15 milioane de ani, notează Science Alert.

Cercetătorii au ajuns la această concluzie analizând înregistrări vechi în care au fost „gâdilate” 13 primate captive – inclusiv gorile, urangutani, cimpanzei și bonobo – și comparându-le cu râsul a patru copii mici, observați în timp ce se jucau și erau gâdilați acasă.

Studiul arată că râsul oamenilor și al primatelor mari urmează ritmuri similare, cu intervale regulate între sunetele de „hohote” sau chicoteli. Acest tipar comun este considerat un posibil indiciu al originii sale într-un strămoș comun, spun cercetătorii.

„Într-un fel, suntem foarte asemănători cu celelalte mari maimuțe, pentru că râdem într-un mod similar de 15 milioane de ani”, a explicat Chiara De Gregorio, primatolog la Universitatea Warwick și autoarea principală a studiului, publicat în revista Communications Biology.

Râsul este o formă de comunicare socială care transmite emoții pozitive fără cuvinte. Deși multe animale pot produce sunete asemănătoare râsului, acestea nu urmează aceleași tipare ca la oameni. De exemplu, șobolanii emit scârțâituri ultrasonice atunci când sunt gâdilați.

Cercetătorii au studiat anterior expresiile faciale ale animalelor, însă mai puțin modul în care sună râsul. La oameni, acesta a devenit mai rapid și mai complex de-a lungul evoluției, variind în funcție de context — de la un zâmbet politicos la un râs puternic, necontrolat, între prieteni apropiați.

„Suntem, într-un fel, maeștrii râsului”, a spus De Gregorio.

Alți specialiști în comunicare animală consideră că aceste diferențe țin de adaptarea la viața socială a fiecărei specii și că rezultatele sunt plauzibile, dar subliniază nevoia unor cercetări suplimentare, inclusiv la alte animale cu comportamente jucăușe, precum câinii, caii sau pisicile.

Deși poate părea un subiect ușor sau amuzant, studiul originii râsului poate ajuta la înțelegerea evoluției comunicării umane și chiar a limbajului, deoarece sunetele nu se fosilizează, iar cercetătorii reconstruiesc trecutul „râs cu râs”.