Numărul românilor care locuiesc singuri a crescut cu 400.000 în ultimul deceniu. Sfaturile specialiștilor

Fenomenul, frecvent în țările nordice, a luat amploare și la noi. Plecarea copiilor către orașe mai mari sau în străinătate este una dintre explicații. Specialiștii ne sfătuiesc să nu ne izolăm și să ne creăm conexiuni, că să nu devenim pradă emoțiilor negative.

Generațiile de tineri români au priorități clare – evoluția profesională și cumpărarea unei locuințe. Și în timp ce mulți caută împlinirea dincolo de granițe, la noi crește segmentul de populație vârstnică.

Enache Tușa, sociolog: Principala cauza a migrației dinspre rural spre urban sau către alte state e legată de oferta locurilor de muncă. În urmă cu 20-40 de ani existau familii unde locuiau 2-3 generații, acum sunt rare astfel de situații.

Statisticile arată că, în ultimii zece ani, numărul românilor care locuiesc singuri a crescut și a ajuns la 2.5 milioane. Cei mai mulți, 60%, stau în mediul urban și 40% în mediul rural.

Și pandemia a contribuit la amploarea fenomenului, prin decesul unuia dintre soți. Psihologii spun că persoanele singure trebuie să participe la activități sociale, să comunice cu cei din jur pentru a nu fi copleșiți de emoții negative. Singurătatea nu e ușoară nici pentru tineri.

Corina Pop, psiholog: E important să înțelegem că suntem ființe sociale și avem nevoie să fim în contact cu alții. Dacă cineva ne dă un mesaj dimineața, ne ajută în îndeplinirea scopurilor zilnice.

România este încă departe de alte țări occidentale unde aproape jumătate din populație trăiește în gospodării unipersonale. Norvegia e pe locul 1, urmată de Danemarca și Finlanda.