Nivelul de trai din România, tot mai afectat de creșterea costurilor la energie: peste 21% dintre gospodării ajung sub pragul de sărăcie după plata facturilor

Creșterea costurilor la energie începe să afecteze tot mai puternic nivelul de trai din România. Un nou raport al Observatorul Român al Sărăciei Energetice arată că aproximativ 21,1% dintre gospodăriile din România ajung sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie, ceea ce înseamnă practic una din cinci familii.

Analiza se bazează pe indicatorul european Low Income High Costs (LIHC) adaptat pentru România, care măsoară situațiile în care costurile energetice împing o gospodărie sub nivelul minim de venit necesar pentru trai.

Datele arată că presiunea este mult mai mare în rândul gospodăriilor cu venituri mici. În plus, 44% dintre gospodăriile cele mai sărace reduc consumul de energie sub nivelul necesar, un fenomen numit „subconsum energetic”, care înseamnă locuințe insuficient încălzite sau utilizarea limitată a energiei pentru gătit și iluminat.

Disparitățile regionale sunt majore:
• În regiunea Nord-Est, aproximativ 32% dintre gospodării ajung sub pragul de sărăcie după plata energiei.
• În schimb, în București-Ilfov, proporția este de doar 6%.
Diferențele reflectă decalajele economice dintre regiuni, dar și alte aspecte care pun în valoare modul în care este distribuită bogăția în România.

Raportul arată că sărăcia energetică este predominant un fenomen rural.
• 75% dintre gospodăriile care ajung sub pragul de sărăcie după plata energiei se află în mediul rural
• aceeași proporție se regăsește și în cazul gospodăriilor care își reduc consumul energetic sub nivelul minim

Structura locuințelor din România amplifică problema. Aproximativ 60% dintre gospodării locuiesc în case individuale, iar 74% dintre acestea sunt în mediul rural. Raportul arată că: 87% dintre gospodăriile care ajung sub pragul de sărăcie după plata energiei locuiesc în case și doar 13% locuiesc în apartamente.

Cele mai vulnerabile sunt locuințele din materiale tradiționale:
• 36% dintre casele din lemn
• 30% dintre locuințele din paiantă au niveluri severe de subconsum energetic.

Un element important al analizei este includerea costurilor cu butelia de gaz, utilizată pentru gătit de aproximativ 43% dintre gospodăriile din România, în special acolo unde nu există rețele de gaz natural.

Problema sărăciei energetice este amplificată de contextul economic general. România se confruntă în ultimii ani cu:
• inflație ridicată la energie și utilități
• venituri reale stagnante în anumite segmente ale populației
• locuințe cu eficiență energetică scăzută

În același timp, România are unul dintre cele mai vechi stocuri de locuințe din Uniunea Europeană, iar renovarea energetică avansează lent.

Experții spun că problema nu poate fi rezolvată doar prin subvenții temporare la facturi. Combaterea sărăciei energetice necesită măsuri structurale:
• renovarea energetică a locuințelor
• extinderea rețelelor de gaze și energie modernă
• dezvoltarea soluțiilor locale de energie