La începutul reuniunii, la care liderii au participat fie fizic, la Palatul Élysée, fie online, președintele Macron a spus că această Coaliție de voință este pregătită să apere pacea, în cazul în care se va ajunge la ea. Secretarul general NATO a îndemnat aliații să nu fie naivi în privința Rusiei, care reprezintă o amenințare pe termen lung.
O reuniune cu ușile închise, extrem de tensionată, în care toate opțiunile pentru garanțiile de securitate au fost pe masă. Și, cel mai important, reconfirmarea din partea lui Donald Trump privind participarea la aceste garanții de securitate. Potrivit președintelui Emmanuel Macron, cadrul acestor garanții este deja operațional.
Emmanuel Macron, președintele Franței: „În acest moment, președintele Zelenski a spus-o, avem, suntem pregătiți: în jur de 20 de țări au confirmat deja prezența cu trupe în Ucraina, la sol, în aer sau pe mare, într-un efort de garantare a securității țării. Când președintele Zelenski vorbește despre 26 de țări, este vorba de fapt despre 35 de state din Coaliția pentru Voință care sunt gata să ofere garanții. 26 dintre ele și-au formalizat și și-au precizat deja intenția. Avem un document de planificare militară în care 26 de șefi de stat major, miniștri ai apărării, președinți sau premieri confirmă acest plan și ceea ce pot contribui. SUA au fost clare şi au fost clare încă de la întâlnirea de la Washington şi a fost reconfirmat aici, de aceea au participat la toate grupurile de lucru din ultima săptămână, cu privire la sprijinul lor şi dorinţa de a face parte din garanţiile de securtate. Nu e nici un dubiu pe acest subiect”.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: ”Cred că astăzi am ajuns la lucruri concrete. E important că SUA sunt de partea noastră, lucrăm împreună pe mai multe paliere. Astăzi am discutat cu preşedintele Trump, căruia îi mulţumim pentru sprijin, a fost o conversaţie lungă şi foarte clară. În aşteptarea păcii am discutat mai multe opţiuni inclusiv presiunea, în special economică pentru a obliga Rusia să vină la negocieri”.
Din rațiuni de logistică și securitate, o parte din liderii europeni, parte a Coaliției de voință, au participat online, inclusiv președintele Nicușor Dan. România susține adoptarea unor noi sancțiuni pentru Rusia, a scris președintele pe rețelele sociale, după intervenția la acest summit.
„Trebuie să menținem presiunea pe Rusia, care continuă să ne arate că nu dorește pacea. Din păcate, nu înțelege decât limbajul forței și trebuie să acționăm ca atare”, a mai spus Nicușor Dan.
Eforturile diplomatice de a pune capăt războiului din Ucraina s-au concentrat pe garanțiile occidentale privind securitatea viitoare a Ucrainei. Însă Kremlinul spune că trebuie să obțină propriile „garanții de securitate” înainte de a depune armele. Intrarea Ucrainei în NATO este de neconceput pentru Putin, iar Moscova ar putea dori o promisiune scrisă în acest sens. Deocamdată, Kremlinul respinge orice prezență a trupelor străine pe teritoriul Ucrainei.
Maria Zaharova, purtătoare de cuvânt MAE rus: „Rusia nu va discuta o intervenție străină în Ucraina, oricare ar fi forma acesteia. Această intervenție este fundamental inacceptabilă și subminează orice fel de securitate.”
„Ucraina este un stat suveran”, a venit imediat replica secretarului general NATO, care a explicat că decizia aparține Kievului.
Mark Rutte, secretar general NATO: „De ce ne-ar interesa ce crede Rusia despre trupe în Ucraina? E un stat suveran. Ei decid. Sunt uluit. Nu vă critic, dar aud frecvent întrebarea asta, și sunt uluit. Rusia nu are nicio treabă în asta.”
Europenii continuă să insiste că Rusia ar trebui să accepte un armistițiu, în contextul în care, în ultimele zile, și-a intensificat atacurile asupra Ucrainei. Noaptea trecută, Odesa a fost ținta unui nou bombardament.
Ucraina consideră că Rusia va încerca din nou să o invadeze dacă nu se va pune capăt acestui război şi cere o forţă europeană de menţinere a păcii şi garanţii de apărare de tip NATO, chiar dacă aderarea sa la organizaţie nu este preconizată (AFP şi Reuters).
⚡️⚡️The “Coalition of the Willing” meeting has begun in Paris
— NEXTA (@nexta_tv) September 4, 2025
After the talks — a call with Trump and a press conference. Stay tuned. https://t.co/8P4QKwsJmu pic.twitter.com/eKf3wdPSOG
La rândul ei, Rusia, care vede în expansiunea Alianţei Atlantice la frontierele sale una dintre ‘cauzele profunde’ ale conflictului actual, respinge categoric majoritatea acestor condiţii şi vrea că cerinţele sale să fie luate în calcul.
Cea mai recentă reuniune a ‘coaliţiei de voinţă’ a avut loc la 17 august 2025, când premierul francez, Emmanuel Macron, şi premierul britanic, Keir Starmer, au co-prezidat şedinţa prin videoconferinţă, la care a participat şi preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Liderii Coaliţiei au apreciat, în context, angajamentul preşedintelui Trump de a oferi garanţii de securitate Ucrainei, în care ‘Coaliţia voluntarilor’ va juca un rol vital prin intermediul unei forţe multinaţionale în Ucraina, conform https://www.gov.uk/ şi https://www.elysee.fr/.
Anterior, la 12 august 2025, liderii ţărilor Uniunii Europene, cu excepţia Ungariei, au insistat, într-o declaraţie comună, pe necesitatea ca ucrainenii să aibă libertatea de a-şi decide singuri viitorul şi au subliniat că negocieri substanţiale nu pot avea loc decât ”în contextul unei încetări a focului sau al unei reduceri a ostilităţilor”, notează https://www.consilium.europa.eu/.
Alte reuniuni ale ‘coaliţiei de voinţă’ sau ‘coaliţiei voluntarilor’ au mai avut loc la 27 martie 2025, 10 aprilie 2025, 10 iulie 2025, 13 august 2025, 17 august 2025.
La 27 martie, ‘coaliţia de voinţă’ a avut loc la Paris, unde au participat circa 30 de ţări europene. Francezii şi britanicii au propus desfăşurarea în Ucraina a unui contingent al ţărilor europene, pentru a constitui ‘o forţă de reasigurare’, menită să prevină reluarea conflictului după punerea în aplicare a armistiţiului. Această propunere ‘nu se bucură de unanimitate’, a spus, la 27 martie, preşedintele francez, Emmanuel Macron, care a anunţat că o misiune a şefilor de state majore francez şi britanic va fi trimisă în Ucraina ‘în următoarele zile’, pentru a pregăti în special ‘ceea ce va fi formatul armatei ucrainene’, care rămâne ‘principala garanţie de securitate’ a acestei ţări, conform AFP.
Un alt summit al ‘coaliţiei de voinţă’ s-a desfăşurat la Bruxelles, în 10 aprilie, sub conducerea Franţei şi Regatului Unit, într-un format ce i-a reunit pe miniştrii apărării ai ţărilor participante, potrivit https://english.mapn.ro/. Secretarul Apărării din Regatul Unit şi ministrul francez al Armatei au convocat omologi din 30 de ţări şi reprezentanţi ai Comisiei UE, Consiliului UE şi NATO, pentru a reafirma angajamentul de a colabora pentru a impulsiona progresul către o pace justă şi durabilă în Ucraina. ‘Întâlnirea noastră de astăzi (n.r. 10 aprilie) face parte dintr-un plan militar detaliat, condus de şefii apărării din Regatul Unit şi Franţa în ultima lună, susţinut de sute de planificatori militari din întreaga Europă şi din afara ei, şi susţine în mod direct ambiţiile stabilite de prim-ministrul Starmer şi de preşedintele Macron la recentele summituri internaţionale’, se arată într-un comunicat al guvernului britanic din 11 aprilie 2025, publicat pe site-ul https:/
/www.gov.uk/.
⚡ BREAKING: World leaders gather at the Élysée Palace for the “Coalition of the Willing” meeting
— NEXTA (@nexta_tv) September 4, 2025
Each of them was personally and warmly welcomed by French President Macron. Among the guests:
🇺🇦 Ukraine’s President Zelensky
🇪🇺 Ursula von der Leyen
🇫🇮 Finland’s President Stubb
🇩🇰… pic.twitter.com/3Mm3d1lBdu
La 10 iulie, liderii statelor membre şi ai organizaţiilor internaţionale ale ‘coaliţiei de voinţă’ s-au reunit la Londra, pentru a discuta despre consolidarea sprijinului acordat Ucrainei şi ‘presiunea suplimentară asupra Rusiei’. Aceştia au salutat participarea trimisului prezidenţial special al Statelor Unite, generalul Keith Kellogg, şi a senatorilor Graham şi Blumenthal, fiind pentru prima dată când reprezentanţii Statelor Unite au participat la reuniunea ‘coaliţiei de voinţă, informează https://www.consilium.europa.eu/. În cadrul reuniunii s-a decis, de asemenea, ca grupul operativ existent pentru Marea Neagră, format din Turcia, România şi Bulgaria, să fie consolidat cu personal specializat suplimentar pentru a accelera eliminarea minelor din Marea Neagră şi a asigura accesul maritim sigur şi securizat pentru toate navele care tranzitează către şi dinspre porturile Ucrainei, mai informează https://www.gov.uk/.
În 13 august, cancelarul german, Friedrich Merz, premierul francez, Emmanuel Macron, şi premierul britanic, Keir Starmer, au prezidat o reuniune prin videoconferinţă a ‘coaliţiei de voinţă’, conform https://www.euronews.com/. Videoconferinţa a avut loc în aceeaşi zi în care mai mulţi lideri europeni au fost primiţi de preşedintele american, Donald Trump, pentru a încerca să îl convingă să apere interesele Ucrainei, în contextul summitului Putin-Trump din Alaska, din 15 august.
Ideea unei ‘coaliţii a voluntarilor’ a fost enunţată prima dată de premierul britanic, Keir Starmer, după încheierea summitului informal de la Londra, din 2 martie 2025, asupra susţinerii Ucrainei şi securităţii europene. ‘Coaliţia de voinţă’ încearcă să se contureze sub coordonarea franco-britanică, premierul britanic şi preşedintele francez dorind să înfiinţeze această coaliţie a ţărilor ce susţin Ucraina, după ce preşedintele american, Donald Trump, a anunţat, la 12 februarie 2025, că a vorbit telefonic cu preşedintele Putin şi a ajuns la un acord cu Moscova pentru a începe ‘negocierile imediat’, cu scopul de a pune capăt războiului. În plus, administraţia Trump a mai precizat atunci că este concentrată în prezent mai mult pe China decât pe Rusia şi că europenii vor trebui să investească mai mult în propria apărare, conform site-ului https://www.reuters.com/. De atunci, au avut loc mai multe runde de negocieri ruso-americane, conform AFP şi https://www.euronews.com/.
La 15 martie, în cadrul unui alt summit virtual convocat de Regatul Unit, la care au participat 26 de ţări şi trei reprezentanţi ai UE şi NATO, premierul britanic a afirmat că participanţii la întâlnire au convenit să sporească în mod colectiv presiunea asupra Rusiei şi să crească sancţiunile şi restricţiile asupra economiei acesteia – cum ar fi îngheţarea activelor financiare – pentru a-l ‘slăbi’ pe preşedintele rus, Vladimir Putin, şi a-l forţa să vină la masa negocierilor, conform EFE.
În 20 martie, Keir Starmer a găzduit discuţii cu aproximativ 30 de înalţi oficiali militari din naţiunile interesate de coaliţie, spunând ulterior că ‘intenţia politică’ de garanţii de securitate pentru Ucraina devine ‘realitate’, potrivit dpa şi https://www.lemonde.fr/.
La 26 martie, a avut loc, la Paris, un alt summit al liderilor ţărilor aliate Ucrainei, care ar putea forma o ‘coaliţie a voluntarilor’, dispuşi să trimită trupe de menţinere a păcii în această ţară, pentru a-i oferi o formă de garanţie de securitate. A participat şi preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. În acest context, preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat un ajutor militar suplimentar de două miliarde de euro pentru Ucraina, conform AFP. Pe lângă Macron, Starmer şi Zelenski, summitul a reunit lideri din Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ţările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania şi Suedia. Coaliţia include, pe lângă ţările europene, şi aliaţi mai îndepărtaţi, ca Australia şi Canada (https://www.euronews.com/).
Urmărește-ne pe Google News
