Neurologii pot calcula ce şanse au cei care au suferit un AVC să se recupereze mai repede. Emoţiile negative şi stresul pot slăbi organismul

Emoţiile negative şi stresul pot slăbi organismul şi pot compromite recuperarea după un AVC. Însă optimismul, socializarea, motivaţia şi stilul de viaţă sănătos pot ajuta un om să-şi revină chiar dacă pare fără şanse. O spun neurologi de top la nivel internaţional, care vorbesc tot mai mult despre importanţa aspectelor emoţionale şi spirituale.

Neurologii pot calcula ce şanse au persoanele care au suferit un AVC să se recupereze mai repede. Contează mult rezerva cerebrală, care poate fi măsurată. Cu cât mai mare, cu atât mai bine, dar chiar dacă e bună, stresul, anxietatea şi depresia pot slăbi capacitatea de refacere.

Prof. dr. Dafin Mureșanu, preşedintele Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare: „Sunt persoane cu o rezervă foarte bună, măsurabilă, care sunt foarte vulnerabile în condiţiile unui stres emoţional sau în condiţiile unei suprasolicitări şi alţii, care sunt într-o situaţie aproape terminală şi te aştepţi că vor pleca de pe lumea asta şi care au o motivaţie foarte mare, sub diverse forme, de a mai trăi, şi trăiesc încă foarte mult”.

Hormonul numit cortizol, care poate fi măsurat din sânge, din salvă sau din păr, arată cât de stresaţi suntem. Dacă este prea mare, prea mult timp, afectează şi creierul sănătos.

Pentru sănătatea creierului nostru, e foarte important să fim mai relaxaţi. Medicii spun că stresul cronic duce la micşorarea hipocampusului, zona din creier care este responsabilă cu memoria.

La congresul european de neuroreabilitare din Spania, prezidat de profesorul român Dafin Mureşanu, experţii au arătat şi cum putem preveni atacul cerebral şi demenţa, de care suferă 1 din 3 oameni după 65 de ani.

Prof. dr. Natan Bornstein, preşedintele Societății de Cercetare şi Tratare a AVC, Israel: “Poţi face meditaţii, yoga, multe alte lucruri pentru a reduce nivelul de stres. Inflamaţia, stresul, anxietatea, depresia, singurătatea, izolarea de lumea exterioară, toate acestea pot face rău creierului”.

Prof. dr. Paul Verschure, cercetător, Spania: „În funcţie de cum gândim, creierul se recuperează, se resetează după un AVC sau după un traumatism cerebral sau, în general, se poate îmbunătăţi. Pentru a învăţa sau a se reface, creierul are nevoie de un scop”.

Prof. dr. Volker Homberg, vicepreşedintele, Federației Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare: „Dorinţa de a fi sănătos poate fi foarte, foarte importantă. Nu te vindecă complet, dar îţi poate reduce riscul de a ţi se înrăutăţi starea”.

Pentru a creşte capacitatea de recuperare, dar şi pentru a preveni accidentele vasculare cerebrale, e esenţial tratamentul bolilor care atacă vasele de sânge: hipertensiunea, dislipdemia, diabetul şi obezitatea. Dar contează enorm şi starea psihică şi relaţiile cu ceilalţi, spun medicii. Ei ne sfătuiesc şi să fim activi. De exemplu, să mergem pe jos câte 30 de minute de cinci ori pe săptămână. Să renunțăm la fumat și, foarte important, să dormim cel puţin 7 ore pe noapte. Dieta mediteraneană este și ea de ajutor.